În toată perioada analizată, candidații independenți au avut șanse mai mari decât primarii din partidele de opoziție să obțină fonduri prin intermediul instrumentelor financiare analizate. „Aceasta reprezintă o altă manifestare a clientelismului politic, prin care partidul/coaliția de guvernământ motivează primarii – candidați independenți, să treacă la ei sau cel puțin să le promoveze imaginea până la alegerile parlamentare următoare. Scopul este de a obține și suportul locuitorilor acestor comunități”, spun autorii studiului Clientelismul politic în alocarea resurselor publice din Bugetul de Stat către autoritățile publice locale.
În studiu se spune că în cazul Bugetului de Stat, în perioada guvernării democratice începând cu AIE 1 (iulie 2009), mai ales în anii 2012-2014 se observă o neglijare mai mare față de primarii din opoziție comparativ cu anul 2009, ultimul an al guvernării comuniste. Acest lucru poate fi explicat, pe de o parte, de încercarea alianței democratice de a compensa primăriile neglijate în perioada precedentă, iar pe de altă parte poate reprezenta o neglijare intenționată a opoziției, pentru a-i determina să-și schimbe culoarea politică.
Ulterior, în anii caracterizați de ample procese de migrație politică a aleșilor locali (2010-2011, preponderent din PCRM către partidele AIE; 2016-2017 preponderent din PLDM către PDM), șansele de a primi finanțare sunt aproape egale între primarii guvernării, opoziției și cei independenți, cu diferențe de maxim 10 p.p. Astfel partidul sau coaliția de guvernământ utilizează resursele bugetului de stat pentru a determina primarii din opoziție să-și schimbe culoarea politică, în scopul obținerii suportului acestora și respectiv al cetățenilor în alegerile parlamentare următoare.
Anii alegerilor parlamentare 2009, 2010 (anticipate) și 2014, sunt caracterizați prin sume totale mai impunătoare alocate din bugetul de stat către APL pentru investiții capitale, dar și prin o valoare medie a proiectelor mai mare: 685,9 mii lei/proiect în 2009; 415,5 mii lei /proiect în 2010 și 348,1 mii lei /proiect în 2014. Anii dintre alegeri sunt caracterizați de sume mai mici și proiecte mai multe, valoarea acestora variind între 210-270 mii lei per proiect.
Din 2015, anexa la legea bugetului de stat cu privire la alocațiile pentru investițiile capitale ale APL a fost exclusă, implementându-se noul sistem de relații interbugetare de formare a bugetelor APL. Însă din 2016, în cadrul noului sistem, din bugetul de stat au început să fie alocate către APL, transferuri cu destinație specială pentru investiții capitale.
Specific FEE, în anii 2014-2015, CI au avut șanse mai mari sau egale cu primarii de la guvernare să obțină finanțare. În anul 2016, se constată că șansele primarilor afiliați partidelor/alianței de guvernare au depășit șansele CI. Ceea ce denotă faptul că din 2016, FEE a devenit mai politizat, comparativ cu anii 2014-2015.
Un indice maxim de clientelism politic a fost înregistrat în anul 2012, pe instrumentul de transfer – anexa privind investițiile capitale la BS, când, în medie, era de 6 ori mai probabil să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare, decât dacă erai primar de opoziție.
În anul 2015, indicele clientelismului politic arată că, probabilitatea să primești fonduri dacă erai primar afiliat alianței de guvernare era în medie de 4 ori mai mare, decât dacă erai primar de opoziție, pentru toate instrumentele de transferuri (excepție instrumentul investițiilor capitale din BS, care în general nu s-au alocat).
Conform indicelui, FEE pare a fi cel mai puțin influențat de fenomenul clientelismului politic, înregistrând valori de până la 2, în toți anii analizați.
Astfel reieșind din principalele constatări enunțate mai sus, se propun următoarele recomandări generale:
Repartizare finanțărilor din bugetul de stat și fondurile naționale pentru diferite proiecte, trebuie realizată în baza respectării interesul public și nu cel al partidelor de guvernământ. Eliminarea „tradițiilor clientelare””de alocare a resurselor din bugetul de stat și fondurile guvernamentale către APL, poate fi realizată prin:
– stabilirea unor criterii clare de repartizare a surselor financiare, care să nu permită legislativului, să intervină cu abordări subiective în listele proiectelor elaborate de Ministerul Finanțelor (în cazul planificării transferurilor cu destinație specială pentru investiții capitale din bugetul de stat);
– elaborarea unor termeni de referință, care să stabilească criteriile și cerințele pe care trebuie să le întrunească proiectele, care la rândul lor să fie coordonate cu politicele naționale în domeniu (în cazul fondurilor).
Evaluarea cu scrupulozitate a necesităților diferitor autorități locale, indiferent de culoarea politică a acestora, care să includă pe lângă calculul costurilor de proiect, și analiza cost-beneficiu;
Experții mai spun că chiar dacă, nu se reușește combaterea acestui fenomen, trebuie cel puțin asigurată utilizarea transparentă și eficientă a surselor financiare alocate din BS și fonduri către APL. De aceea se recomandă să fie create comitete locale ale cetățenilor (formate din cetățeni, reprezentați ai societății civile, oameni de afaceri locali, mass-media locală, reprezentanți ai APL), care să monitorizeze procesul achizițiilor publice a lucrărilor proiectului, procesul de selectare a executantului de lucrări, și respectiv nemijlocit procesul de executare a lucrărilor;
Se recomandă ca organele abilitate să ia atitudine de cazurile de distribuire și utilizare frauduloasă a fondurilor semnalate de mass-media și societatea civilă.
