Timp de patru ani, până în ziua acordării primei garanții de stat de către Guvernul Leancă, deputați, miniștri, judecători de la Curtea Constituțională a Moldovei (CCM) și de la instanțele de fond, au modificat și suspendat regulamente care, în cele din urmă, au dus la crearea unui coridor verde pentru „furtul miliardului”, o spun realizatorii emisiunii „Cutia Neagră”, de la TV8. În cadrul ediției de ieri, 23 decembrie, a fost difuzată o nouă investigație privind frauda bancară, în care este analizată componenta politică a „jafului secolului”.
Una dintre modificările care a creat condiții prielnice pentru frauda bancară este o hotărâre a CCM, luată în 2010, în urma unei sesizări a deputatului coaliției de guvernare AIE I Valentin Chepten, pe atunci coleg de fracțiune cu Veaceslav Platon. Parlamentarul s-a adresat la CCM cu sesizarea de a fi verificată constituționalitatea unor prevederi legale, care se referă la atribuțiile Centrului Național Anticorupție (CNA) de suspendare a tranzacțiilor suspecte și obligația de raportare de către instituțiile bancare a tranzacțiilor care depășesc suma de 500 de mii de lei.
În aceeași perioadă, un alt deputat, de această dată din Partidul Democrat (PD), Valeriu Guma a venit în Parlament cu o inițiativă legislativă de modificare a competențelor CNA, care aveau același scop și efect ca și propunerea lui Valentin Chepten, potrivit autorilor investigației.
Sergiu Tofilat, expert financiar-bancar WatchDog, consideră că modificările CCM și a amendamentului votat de Parlament au tăiat din împuternicirile Centrului Național Anticorupție (CNA) de a preveni și a combate spălarea banilor.
„Nu știu de ce, șeful de atunci al CNA, domnul Chetraru, nu a pomenit nimic, nu a ridicat problema. Știm ce spune domnul Oleg Efrim, care era ministru al Justiției, în 2014, vara. În nota informativă el ne spune că «exista o carență în cadrul normativ, o imperfecțiune, că din motiv că cineva a modificat legea în 2011, CNA nu poate bloca tranzacțiile, pentru că răufăcătorii contestă aceste blocări în judecată și suspendează aceste blocări»”, a spus Tofilat.
Potrivit investigației, o altă decizie a CCM care a creat alte condiții favorabile pentru „jaful secolului” a fost luată în urma unei sesizări a deputatului democrat Sergiu Sîrbu. Acesta a depus o sesizare la CCM, în luna iunie 2013, de a fi verificată constituționalitatea unor articole introduse trei luni mai devreme în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei (BNM) și Legea contenciosului administrativ.
„BNM, la recomandarea Fondului Monetar Internațional, a venit cu acele modificări în legislația financiar-bancară care să limiteze intervenția brutală a instanțelor de judecată în tot ceea ce se cheamă gestionarea proceselor ce țin de transferurile mijloacelor financiare, în special al celor de proveniență dubioasă care traversau sistemul de aici. Ca BNM să-și exercite funcția de preîntâmpinare a spălării banilor prin băncile comerciale. Ceea ce s-a întâmplat ulterior este foarte și foarte ridicol, dar care demonstrează că această nouă legislație a creat disconfort în aplicarea formulelor de spălări de bani (…). Le-a reușit prin decizia CCM de a fi dezactivat așa-zisul buton roșu, pe care îl avea în posesie BNM și practic au redus la zero modificările anterioare din legislație”, a spus Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru al Finanțelor.
Iată cum își motivează inițiativa deputatul Sergiu Sîrbu: „Parlamentul atunci a votat o normă prin care a restricționat accesul la justiție, când a interzis suspendarea unui act administrativ și am considerat atunci, poate chiar consider și acum că, dacă unii judecători iau decizii legale și suspendă niște acte, având un anumit interes, nu înseamnă că noi trebuie să limităm în genere accesul la justiție. Curtea nu a anulat acele legi. De unde ați luat? Eu am depus sesizarea, iar CCM a respins sesizarea mea”, a declarat Sergiu Sîrbu.
Urmăriți investigația în întregime în emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.
