Tinerii din Norvegia au avut parte de venituri în creștere cu 13%, spre deosebit de cei din alte țări, care se confruntă cu datoriile uriașe ale creditelor pentru studii, precum și cu prețurile exorbitante ale locuințelor și chiriilor.
Mai multe studii anticipează că generațiile născute între 1980 și 2000 din SUA, Marea Britanie și alte state din vestul Europei vor fi primele din istorie mai sărace decât generațiile din care fac parte părinții lor.
În schimb, în Norvegia, tinerii de aproximativ 30 de ani au venituri medii de 460.000 de coroane norvegiene pe an, echivalentul a 56.200 de dolari. Spre deosebire de Generația X (cei născuți între anii 1966 și 1980), ei au venituri cu 13% mai mari, în timp ce tinerii din SUA au venituri cu 5% mai mici, cei din Germania cu 9% mai mici, iar cei care locuiesc în sudul Europei au venituri cu până la 30% mai mici decât cele ale părinților lor.
În Norvegia, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani este de doar 9,4%, în comparație cu media europeană de 13,9%.
Tinerii nu duc grija banilor. Au venituri suficient de mari pentru a merge la teatru, la cinema, pentru a ieși în oraș cu prietenii, a merge în vacanțe și a-și plăti chiria și facturile. BBC a stat de vorbă cu Aleksaner Arnes, un tânăr de 25 de ani, care lucrează una sau două ture într-un supermarket din Korsvoll, o suburbie din Oslo. El locuiește cu un amic într-un apartament situat la 20 de minute de centrul orașului.
Arnes câștigă 164 de coroane (20 de dolari) pe oră, mai mult dacă lucrează seara sau în weekenduri. La finalul lunii, el se alege cu un salariu net de 1.700 de dolari, din care jumătate îi pune deoparte pentru chirie, facturi și vacanțe.
Salariile mari pentru joburile part-time le permit tinerilor din Norvegia să se dedice studiilor, să își ia un an sabatic pentru a călători prin lume și să nu își condiționeze alegerile în funcție de bani.
Cum au ajuns tinerii din Norvegia să trăiască atât de bine? Sebastian Königs, de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, susține că este datorită investițiilor masive în sistemul de educație, în programele de angajare pentru tineri și în serviciile sociale. Astfel, tinerii care nu reușesc să se angajeze pot beneficia de consiliere, iar cei care își iau joburi part-time sau sezoniere sunt plătiți suficient de bine încât să își poată termina studiile, să continue cu programe de specializare, totul fără a-și sacrifica timpul liber și viața personală.
