Așa-zisul colhoz, relansat cu mare fast de Ilan Șor în satul Jora de Mijloc, ar atrage tot mai mulți doritori. O spune directorul asociației, care însă, preferă să-i spună, mai degrabă, cooperativă agricolă, noțiune ce se regăsește în legislația națională. În prezent, aceasta numără 33 de membri și 192 de hectare de teren arabil. Cei care și-au dat pământul în asociație așteaptă primăvara, dar și explicații despre cum vor culege roada și banii. Alți săteni sunt mai sceptici și ironizează pe seama celor care mai cred în colhozuri. Și analiștii susțin că revenirea la colhozuri este imposibilă atât din punct de vedere legal, cât și economic.
Cam așa își amintesc despre colhoz unii nostalgici ai trecutului.
„Eu spun că tot mai bine era atunci. Atunci lucram, ne da leafa și eram mulțumiți.”
Colhozul „Comuna de Vis”, lansat în decembrie trecut, își are sediul chiar în coasta primăriei, iar pancardele afișate de-a lungul gardului și pe pereți face clădirea mult mai vizibilă. Nu am găsit însă pe nimeni aici.
„Noi suntem pe deal, noi nu stăm în oficiu.”
Directorul colhozului spune că tot mai multă lume vrea să devină membri ai asociației, pe care o numește, de fapt, cooperativă agricolă. În timp ce această formă de prelucare a terenului se regăsește în legislație, cea de colhoz demult mai mai există. Agricultorul spune că până acum sunt 33 de membri și 192 de hectare. Din start, oamenii urmează să primească 2 mii de lei pentru fiecare hectar oferit. Aceștia se vor implica la prelucrarea terenurilor, dar și la strângerea roadei. Deocamdată, doar sătenii din Jora de Mijloc sunt membri ai asociației.
„Avem cereri de la Susleni, de la Mârzești, dar analizăm asta treptat deja ca să nu ne complicam cu perfectarea actelor”, Denis Țâpordei, directorul colhozului „Comuna de Vis”.
Membrii cooperativei spun însă că așteaptă primăvara ca să înceapă lucrul, deși nu prea știu cum va fi munca în gospodăria colectivă și cum vor împărți roada.
„Eu cred că lumea la noi o să fie înțelegătoare. Vom face adunări în primul rând, și la aceste adunări vor lămuri la oameni, toate de la A până la Я. Și omul o să înțeleagă și o să meargă spre bine.”
Alții însă nu văd cu ochi buni relansarea colhozurilor.
„Eii, la colhoz lasă să trăiască care vor. Pensionarii.”
„… Acum toți peste hotare, că nu vor nimeni la pământ. Numai bătrânii or să rămână, dar ei nu pot lucra, dar de aici vor să facă colhoz, sovzoz, ce vor să facă ei.”
Nu par încântați de revenirea la colhozuri nici sătenii din alte localități ale țării.
„Eii, ce amintiri. Eu știu că era în colhoz brigadir, pomoșnic brigadira, uciotciță. Deja mai mulți ședeu decât lucrau, erau la urmă.”
„Cineva fura, cineva muncea cinstit și nu erau toți egali.”
„Era bine că înainte omul era învățat să-i spună ce să facă și cum să facă, dar acum fiecare are a lui.”
Colhozul nu este văzut cu ochi buni nici de agricultori.
Vai de capul lor. Am auzit și știu și cine a propus chestia asta. Eu în perioada colhozurilor am activat, eu știu ce înseamnă asta. Eu i-aș întreb pe aceștia care vin cu propunerea cam cine o să fie cei care o să lucreze în colhoz. Asta e prima întrebare. Pentru că noi avem lipsă de forță de muncă.
„Nostalgia asta a rămas doar pentru cei care astăzi sunt la pensie. Pentru cei care sunt tineri. Eu nu am nimic împotriva, da oamenii poate sunt de cei care ei singur nu-și poate plănui nici ziua de mâine pentru dânsul e mai bine așa.”
Perioada comunistă a fost cea în care s-au relansat cele mai multe colhozuri, susține liderul PCRM.
„Mai mult aici trebuie ca rolul principal să-i aparțină statului. Protecție din partea statului. Nu a unui sau altui partid. Fiecare cu colhozul lui”, Vladimir Voronin, liderul PCRM.
Și analiștii economici susțin că relansarea colhozurilor este o idee departe de realitate.
„Naționalizarea terenurilor ar fi o lovitură dură asupra dreptului de proprietate, credibilitatea statului respectiv, credibilitatea în calitate de mediu investițional, și probabil ne-a arunca în urmă cu mulți zeci de ani din punct de vedere economic…”, Sergiu Gaibu, economist „Expert Grup”.
„După mine este absolut irealistă această campanie electorală care se bazează de fapt pe niște nostalgii a cetățenilor de perioada sovietică. Mie îmi pare că este absolut imposibil și legal, și juridic, să naționalizezi, dar în primul rând economic este imposibil”, Victor Ciobanu, analist.
În schimb, primarul de Orhei, Ilan Șor, este încrezut însă că idee lui este una bună și are continuitate.
„Nu este o glumă, este un lucru serios”, Ilan Șor, lider Partidul Șor.
„Eu răspund pentru cuvintele mele. Sunt convins că voi face asta. Sunt sigur că programul meu despre colhozuri o să renască satele.”
Relansarea colhozului din comuna Jora de Mijloc a fost anunțată în decembrie, 2018, scopul fiind modernizarea agriculturii. Inițiativa îi aparține lui liderului Partidului Șor, condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare în dosarul Băncii de Economii. Implementarea are loc în satul în care vicepreședinta Partidului, Marina Tauber, este primăriță, figurantă și ea în raportul Kroll. Colhozul era o formă de muncă în colectiv în agricultura Uniunii Sovietice. Pentru munca depusă, oamenii, numiți colholzici, primeau răsplată în diferite produse.
