„Îmi amintesc cu mult drag de primul Parlament al nostru, aduceți-vă aminte ce personalități notorii aveam atunci. Voi susține votul uninominal, fiind sigură că se va reînnoi clasa politică”, Zinaida Julea, interpretă de muzică populară.
În Parlament, totuși, s-a votat sistemul mixt, inițiativă de compromis, propusă de președintele Igor Dodon și susținută de socialiști.
„Ținând cont de faptul că este categoric inacceptabil propunerea Partidului Democrat, dar și de faptul că majoritatea cetățenilor doresc schimbarea sistemul politic din Republica Moldova, am decis să vin cu propunerea de creare a unui sistem mixt electoral în Republica Moldova”, Igor Dodon, președintele Republicii Moldova.
Comisia de la Veneția s-a pronunțat împotriva schimbării sistemul electoral fără un consens larg în societate. Chiar și așa, noul sistem electoral a fost votat în scurt timp cu votul deputaților PD si PSRM. Totul s-a întâmplat în doar câteva minute.
„Proiect de lege ce se referă la schimbarea sistemului vot în sistem electoral mixt, vot pentru lectura a doua și ultima. Cine este pentru, vă rog să vă pronunțați prin vot”
S-a trecut la împărțirea teritoriului țării în circumscripții. Unii experți au atenționat ca acestea au fost desenate în funcție de interesele a două partide, PDM și PSRM, grupând în mod prioritar localitățile în care s-au bucurat de susținere în scrutinele precedente. Asa, spre exemplu, localitățile din raionul Orhei au fost împărțite în patru circumscripții diferite și doar două raioane, Edineț și Taraclia, reprezintă o circumscripție întreagă.
„Victoria PSRM care se prefigurează la circumscripțiile uninominale din Chișinău va fi motivată de aceasta practica de alipire a sectoarelor si de separare a suburbiilor în circumscripții diferite, în care socialiștii au șanse mici de a câștiga”, Mihai Mogâldea, expert Institutul de Politici și Reforme Europene.
Odată cu schimbarea sistemului de vot, s-a modificat și modul de validare a întregului scrutin. Astfel, Curtea Constituțională va avea dreptul sa anuleze rezultatele alegerilor în 17 circumscripții.
SINCRON: ȘTEFAN GLIGOR, DIRECTOR PROGRAME CPR
„Până la 17 circumscripțiile uninominale, alegerile în aceste circumscripții pot fi invalidate la decizia Curții Constituționale fără să fie invalidat exercițiul la nivel de țară. Curtea Constituțională este instrumentul perfect pentru a salva situația în cazul în care alegerile merg pe o pistă greșită”, Ștefan Gligor, director de programe CPR.
Cu putin timp înainte de alegeri, a fost schimbata aproape integral și componența Curții Constituționale. În intervalul 11-14 decembrie 2018 au fost numiți trei judecători noi: foștii deputați democrați, Raisa Apolschii și Artur Reșetnicov și fostul procuror general Cornel Gurin.
„Jur să îndeplinesc cinstit și conștiincios obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr orânduirea constituțională a Republicii Moldova”, Raisa Apolschi, judecătoare la Curtea Constituțională.
Alegerile în acest an se vor petrece diferit și după ce a fost exclusă ziua tăcerii, care interzicea agitația electorală în ziua dinaintea și în timpul votului. Astfel, în noiembrie 2018, Parlamentul a aprobat inițiativa democraților ca agitația electorală să fie permisă oriunde, până la ușa secției de vot, atât în ziua premergătoare votului, cât și pe 24 februarie.
O altă schimbare care a trezit multe semne de întrebare este cum s-a ajuns să se introducă referendumul consultativ.
„Prima propunere a Partidului Democrat privind optimizarea Parlamentului în cadrul reformei politice anunțate este de a reduce numărul de deputați de la 101 la 61 de deputați”, Vlad Plahotniuc, lider PDM.
Dacă inițial, Codul Electoral nu permitea organizarea unui referendum cu două luni înainte și după alegeri, democrații au introdus, cu o săptămână înainte de încheierea mandatului acestui Parlament, un amendament care să permită expres organizarea plebiscitului în ziua alegerilor. Amendamentul a fost ascuns într-un pachet de modificări ce țin de facilități pentru persoane cu dizabilități.
„Este corect să băgați într-un proiect de lege la comisia protecția socială, sănătate și familie, amendamentul privind modificarea Codului Electoral, ce permite organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare?”, Tudor Deliu, deputat PLDM.
Peste o săptămână, la 30 noiembrie 2018, în Parlament s-a votat proiectul democraților privind desfășurarea referendumului. Totuși, experții acuză procedura ca fiind ilegală.
„Cum putea parlamentul la mijlocul lunii noiembrie sa adopte hotărârea cu privire la referendum în ziua alegerilor dacă la acea data era în vigoare o lege care interzicea acest. Ca dacă ei așteptau toate procedurile, nu aveau sa reușească cu referendumul, pentru că el trebuie anunțat cu doua luni înainte de alegeri”, Vladislav Gribincea, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Democratul Sergiu Sârbu a comentat că legea nu interzicea expres organizarea referendumului în ziua alegerilor, iar amendamentul prin care au prevăzut acest lucru a fost doar o asigurare tehnică. Astfel, pe 24 februarie, la inițiativa democraților, vom mai primi două buletine de vot în care vom răspunde dacă vrem reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și retragerea mandatelor celor care nu-și îndeplinesc corespunzător munca. Referendumul este, totuși, unul consultativ, ceea ce însemnă că rezultatul acestuia nu va trebui implementat în mod obligatoriu. Pe celelalte două buletine de vot, vom alege un partid din lista națională și un candidat de pe circumscripția în care suntem încadrați.
Redactor: Felicia Crețu
