Profilul persoanei cel mai frecvent predispusă la corupere pasivă din Republica Moldova arată aproximativ așa: acesta este un bărbat de circa 39 de ani, încadrat în serviciul public (92%). Cei mai mulți dintre ei sunt caracterizați pozitiv de societate, inclusiv la locul de muncă, arată datele unui studiu realizat de experții de la Centrul Național Anticorupție (CNA).
Astfel, potrivit CNA, patru din cinci inculpaţi pe fapte de corupere pasivă sunt bărbaţi. 80 la sută din bărbaţii care au săvârşit fapte de corupţie pasivă deţineau funcţii de execuţie (4 din 5 inculpaţi), iar 20 de procente – posturi manageriale. La fel, se observă că, pe banca acuzaţilor, în majoritatea cazurilor, ajung persoane care sunt la prima confruntare cu legea penală.
În același timp, femeile reprezintă fiecare a cincea dintre persoanele care au săvârșit fapte de corupere pasivă. Vârsta medie este de 49 de ani. În funcţie de locul de muncă, se constată un raport de nouă la unu dintre sectorul public şi cel privat. Acest coraport, privit în dinamică, denotă o migrare a inculpaţilor din sectorul privat în sectorul public, scrie în studiul CNA.
CORUPĂTORUL
În același timp, corupătorul din Republica Moldova este cel mai adesea un bărbat de circa 29 de ani, care, de asemenea, lucrează în cadrul sectorului public (autorităţi publice, instituţii şi întreprinderi subordonate acestora) și mai rar, în sectorul privat.
„Bărbaţii, în marea lor parte, sunt caracterizaţi pozitiv în societate, inclusiv la locul de muncă şi cel de trai. La fel ca şi în cazul subiecţilor pasivi, se atestă că pe banca acuzaţilor ajung persoane care sunt pentru prima dată în conflict cu legea. Bărbaţii, de obicei, comit infracţiunea de corupere activă în stradă şi automobile”, se menționează într-un comunicat de la CNA.
Comparativ cu bărbaţii, categoria femeilor a fost reprezentată de fiecare a zecea persoană care a săvârşit fapte de corupere activă. Vârsta medie – 39 de ani. În cazul femeilor, faptele de corupere activă sunt comise doar în edificiile autorităţilor şi sunt îndreptate exclusiv în sectorul public. La fel, se observă că pe banca acuzaţilor ajung femei care sunt la prima confruntare cu legea penală.
TRAFICANTUL
În patru din cinci cazuri, traficul de influenţă a fost săvârşit de către bărbaţi. Vârsta medie – 39 de ani. Spre deosebire de primii doi subiecţi, la „traficant” se atestă o creştere a cazurilor când, pe banca acuzaţilor, ajung persoane cu antecedente penale (inclusiv stinse). În marea majoritatea cazurilor, bărbaţii comit acţiunile infracţionale în stradă şi automobile, informează CNA.
Categoria femeilor s-a manifestat în cazul traficului de influenţă în unu din cinci cazuri. Vârsta medie – 39 de ani. Spre deosebire de bărbaţi, femeile sunt predispuse să comită infracţiunea în edificiile autorităţilor.
În cadrul aceluiaşi studiu, experţii au constatat că în 97% din cazuri, subiecţii infracţiunilor de corupţie urmăresc obţinerea banilor şi în 3% din cazuri – obţinerea bunurilor sau altor avantaje. Mita promisă şi pretinsă în cauzele de corupţie, pe care a fost stabilită vinovăţia inculpaţilor, a atins cifra de 14 700 000 de lei. În ultimii ani, se atestă o creştere a valorii „ofertei” din partea corupţilor, pe de o parte şi a valorii „cererii” din partea corupătorilor. Astfel, dacă în 2015, infractorii operau, în medie, cu mita de 55.183 lei, atunci, în 2018, valoarea medie a acesteia a crescut pină la 57.072 lei.
Concomitent, a fost verificată rata medie a mitei pentru fiecare categorie de infracţiuni analizate. Astfel, mita medie în cazurile de corupere pasivă, în cazul bărbaţilor, constitue – 7 848 lei, iar al femeilor – 6 661 lei. În cazurile de corupere activă, mita medie la bărbaţi a atins suma de 11 072 lei, iar la femei – 5 574 lei. Totodată, în cazul comiterii traficului de influenţă, suma medie a mijloacelor băneşti pretinse a constituit 109 528 lei pentru bărbaţi şi 62 914 lei pentru femei.
În această ordine de idei, se evidenţiază faptul creşterii substanţiale a valorii mitei anume la traficanţii de influenţă. Făcând o comparaţie simplă în acest sens, se constată că valoarea mitei pe dosarele de trafic de influenţă depăşeşte de 14 ori valoarea mitei pe dosarele de corupere activă în cazul bărbaţilor şi de 9,5 ori în cazul femeilor.
Studiul a fost realizat angajații de la Direcţia analitică a Centrului Naţional Anticorupţie. Documentul prezintă o analiză a sentinţelor de condamnare, pronunţate în perioada ianuarie – decembrie 2018, pe cauzele de corupere pasivă, activă, dare şi luare de mită, precum şi de trafic de influenţă. La baza elaborării portretului persoanei condamnate pentru fapte de corupţie, au stat următoarele criterii: studiile, locul de muncă/funcţia, nivelul culturii juridice, vârsta, sexul, dar şi valoarea mitei pretinse. Subiecţii analizaţi au fost împărţiţi în trei categorii: condamnaţii pentru corupere pasivă („coruptul”), activă („corupătorul”) şi trafic de influenţă („traficantul”).
