1. Acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii.
2. Majorările de salarii în sectorul bugetar.
3. Reforma fiscală.
4. Programele „Prima casa 1, 2 și 3”.
5. Scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse.
Potrivit lor, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a Executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituționale și umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.
Experții mai spun că deși, la prima vedere, acțiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației.
„Deși acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora”, se spune într-un comentariu al Expert Grup.
Potrivit lor, n schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane MDL prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante. Această măsură, în paralel cu – pe de o parte – majorările de salarii în sectorul bugetar, care de asemenea nu au fost planificate inițial, fiind adoptate mai curând ad-hoc, și reforma fiscală, pe de altă parte, expune sistemul de finanțe publice la riscul creșterii exagerate a deficitului bugetar.
„De vină este faptul că, pe fundalul creșterii angajamentelor bugetare, se reduce baza impozabilă: reforma fiscală urmează să cauzeze venituri neîncasate de circa 2,2 miliarde MDL în anii 2018-2019, cel mai afectat fiind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, a cărui situație fiscală deja era șubrezită de fenomenul îmbătrânirii și cel al ocupării informale”, se spune în comentariu.
Cu referire la programul „Prima Casă”, experții spun că deși a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-și pot permite un credit ipotecar în condiții de piață, comportă cel puțin două riscuri: (i) riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-și vor putea onora obligațiunile de plată, cu impact negativ asupra bugetului de stat, și asta deoarece Guvernul va acoperi jumătate din creditele falimentare; și (ii) riscul distorsionării pieței de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, deprivând de „bani lungi” alte sectoare și cu implicații negative asupra activității investiționale (la unele bănci care participă activ în acest program indicatorii lichidității pe termen lung deja s-au apropiat de limitele minime admise).
În definitiv, aceștia au menționat și scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse, care potrivit lor, va avea un impact neutru asupra producătorilor autohtoni tocmai din cauza caracterului temporar al acestei măsuri (până în 30 iunie 2019) și menținerii barierelor de bază de acces pe această piață (barierele administrative cu caracter subiectiv/selectiv”, spun experții.
Astfel, experți spun că în perioada post-electorala, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice.
