Pe parcursul anului trecut, Comisia a evaluat 92 de ţări în funcţie de trei criterii: transparenţa fiscală, buna guvernanţă şi activitatea economica reală, dar şi pe baza unui indicator, existenţa cotei zero a impozitului pe profit. Actualizarea demonstrează că acest proces clar, transparent şi credibil a produs schimbări reale: 60 de state au luat măsuri ca răspuns la îngrijorările exprimate de Comisie, iar peste 100 de regimuri fiscale dăunătoare au fost eliminate. Lista a avut, de asemenea, o influenţă pozitivă asupra standardelor de bună guvernanţă fiscală convenite la nivel internaţional.
Pe baza examinării efectuate de Comisie, miniştrii au introdus marţi pe lista neagră 15 ţări. Dintre acestea, cinci nu şi-au asumat niciun fel de angajamente de la prima lista neagră adoptată în 2017, respectiv Samoa Americană, Guam, Samoa, Trinidad şi Tobago, precum şi Insulele Virgine Americane. Alte trei ţări se aflau în 2017 pe lista neagră, apoi au fost mutate pe lista gri în urma angajamentelor pe care şi le-au asumat; acum însă trebuie reintroduse pe lista neagră deoarece nu şi-au îndeplinit angajamentele: Barbados, Emiratele Arabe Unite şi Insulele Marshall. Alte şapte state au fost mutate marţi de pe lista gri pe lista neagră, din acelaşi motiv şi anume: Aruba, Belize, Bermuda, Fiji, Oman, Vanuatu şi Dominica. Alte 34 de state vor continua să fie monitorizate în 2019 (lista gri), iar 25 de state care au făcut obiectul procesului iniţial de examinare au fost declarate cooperante.
“Lista UE a paradisurilor fiscale este un real succes european. Are un efect răsunător asupra transparenţei şi echităţii fiscale la nivel mondial. Datorită procesului de listare, zeci de ţări au eliminat regimurile fiscale dăunătoare şi s-au aliniat la standardele internaţionale privind transparenţa şi impozitarea echitabilă. Ţările care nu s-au conformat au fost incluse pe lista neagra şi vor trebui să suporte consecinţele care decurg din aceasta. Ridicăm ştacheta bunei guvernanţe fiscale la nivel mondial şi reducem posibilităţile de abuz fiscal”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.
Lista UE a dus la modificări ale practicilor fiscale la nivel mondial care ar fi fost de neimaginat cu doar câţiva ani în urmă. Conceputa de Comisie şi agreată de statele membre în decembrie 2017, ea constituie un instrument comun de diminuare a riscurilor de abuz fiscal şi de competiţie fiscală neloială la nivel mondial.
Procesul este echitabil, progresele făcute sunt vizibile pe listă, iar transparenţa a fost îmbunătăţită prin publicarea online a scrisorilor care conţin angajamentele asumate de statele vizate. Procesul de listare al UE a creat, de asemenea, un cadru de dialog şi cooperare cu partenerii internaţionali ai UE, pentru a răspunde preocupărilor legate de sistemele lor fiscale şi pentru a discuta chestiuni fiscale de interes comun. Examinarea va fi mai aprofundată, vor trebui respectate mai multe criterii obligatorii în materie de transparenţă, iar trei ţări din cadrul G20 vor face obiectul următoarei runde de examinări, şi anume Rusia, Mexic şi Argentina.
În ceea ce priveşte consecinţele, statele membre au convenit deja asupra unui set de contramăsuri pe care pot alege să le aplice împotriva ţărilor enumerate în listă, inclusiv o monitorizare mai strictă şi un număr mai mare de audituri, impozite reţinute la sursă, cerinţe speciale privind documentaţia şi dispoziţii anti-abuz.
Comisia va continua să sprijine eforturile statelor membre de a dezvolta în 2019 o abordare mai coordonata cu privire la sancţiuni pentru lista UE. În plus, noile dispoziţii din legislaţia UE interzic direcţionarea sau tranzitarea fondurilor UE prin entităţi din ţări aflate pe lista neagră.
