Scenariul unei eventuale participări a Marii Britanii la alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai le dă mari bătăi de cap europenilor, care se pregătesc deja pentru această eventualitate, chiar dacă nu cunosc deocamdată cât de lungă va fi amânarea pe care o va solicita Londra pentru ieşirea din Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.
La Bruxelles s-a ajuns la un consens juridic: dacă Brexit-ul, prevăzut oficial pe 29 martie, va fi amânat dincolo de 2 iulie, data primei reuniri a noului Parlament European, Marea Britanie va fi obligată să organizeze scrutinul.
Această obligaţie ‘corespunde dreptului fundamental al cetăţenilor Uniunii de a vota şi de a se prezenta drept candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care îşi au reşedinţa’, arată serviciul juridic al PE.
Dacă guvernul britanic nu se va conforma, se va expune la plângeri în faţa justiţiei europene, pe care le-ar putea înainta Comisia Europeană, alte state membre sau chiar simpli cetăţeni care ar considera că le-au fost lezate drepturile, adaugă documentul menţionat.
Pentru UE, prima consecinţă ar fi obligaţia de a renunţa, cel puţin provizoriu, la noua compoziţie a Parlamentului European ce fusese decisă în vederea Brexit-ului, şi care prevede reducerea de la 751 la 705 a numărului de mandate.
Din cele 73 de locuri ce ar deveni vacante prin retragerea Marii Britanii, UE a prevăzut redistribuirea a 27 între unele state, restul de 46 fiind ‘păstrate în rezervă’ în perspectiva unor viitoare extinderi.
Statele membre se tem că toate deciziile noului Parlamentul European vor putea fi atacate pe plan legal, ceea ce ar provoca paralizia maşinăriei europene.
