Alegerile din 5 aprilie 2009, câştigate de Partidul Comuniştilor din R epublica Moldova (PCRM), au generat proteste ale tinerilor la Chişinău, care la 7 aprilie s-au transformat în violenţe, soldate cu moartea tânărului Valeriu Boboc. Astăzi se împlinesc zece ani de la protestul numit „Revoluţia Twitter”. Mai jos vă prezentăm o scurtă desfășurare a acelor evenimente.
După ce în dimineața zilei de 6 aprilie s-au anunțat rezultatele parţiale ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie care arătau că Partidul Comuniştilor a obţinut 50% din sufragii, seara aproximativ 15.000 de persoane au manifestat în Piaţa Marii Adunări Naţionale în semn de protest faţă de rezultatele scrutinului.
În dimineaţa zilei de 7 aprilie, marţi, la ora 09.30, reprezentanţii protestatarilor din seara precedentă au organizat o conferinţă de presă, în care au cerut renumărarea voturilor de către o comisie a societăţii civile. Organizatorii susţin că au reuşit luni să strângă 15.000 de persoane doar prin utilizarea Internetului.
La ora 10.30, aproximtiv 5.000 de protestatari, reuniţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, au cerut repetarea alegerilor parlamentare, printre aceştia numărându-se mai mulţi oameni politici. După jumătate de oră, numărul protestatarilor se ridică la 8.000 de persoane.
Foto: Varga A.
Până în jurul orei 12.00 protestele au fost paşnice. După prânz însă, protestatarii au început să arunce cu pietre în clădirile preşedinţiei şi Parlamentului. O autospecială a pompierilor a încercat atunci să îi stropească pe protestatari cu apă, dar s-a retras din cauza atacurilor cu pietre şi ouă.
Foto: Varga A.
În jurul orei 13.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în apropierea Parlamentului şi a Preşedinţiei se adunaseră aproximativ 30.000 de oameni, iar altercaţiile între poliţişti şi protestatari s-au intensificat. Zeci de tineri şi poliţişti au fost răniţi. După o jumătate de oră, câţiva manifestanţi au spart uşa clădirii preşedinţiei şi Parlamentului şi au început să scoată în stradă diverse obiecte din interior. În incinta clădirilor, protestatarii au dat foc mobilierului, în timp ce afară poliţiştii au lansat gaze lacrimogene. În tot acest timp, televiziunea publică a difuzat un film artistic, iar radioul public a difuzat muzică.
Între timp apar informaţii că autocare cu studenţi moldoveni din România se îndreaptă spre Chişinău pentru a se alătura protestelor. Totodată, au loc manifestaţii de solidaritate în mai multe oraşe din România.
Foto: Varga A.
Violenţele au continuat, iar drapelul României şi cel al Uniunii Europene au fost arborate pe clădirea Parlamentului.
Cei trei lideri ai partidelor de opoziţie (Filat, Ghimpu și Urechean) au îndemnat mulţimea din faţa Guvernului să manifesteze paşnic şi s-au îndreptat spre Parlament şi preşedinţie pentru a-i aduce pe protestatarii de acolo în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În jurul orei 17.00, reprezentanţii partidelor parlamentare se întrunesc în clădirea Guvernului pentru negocieri. Partidele de opoziţie au declarat că vor cere Comisiei Electorale Centrale anularea alegerilor parlamentare.
După dialogul de la Guvern, Marian Lupu, preşedintele în exerciţiu al Parlamentului, care în perioada respectivă era membru PCRM, a recunoscut „parţial” că nu opoziţia a organizat violenţele de la Parlament şi preşedinţie. El a afirmat însă că acţiunile protestatarilor au caracter antistatal, subliniind că „arborarea unui steag străin pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova”.
Spre seară de pe acoperişul Parlamentului ieşea fum negru, iar de la ferestre se vedeau flăcări. Atmosfera generală este una de haos, în Parlament şi preşedinţie intrând sau ieşind oricine după bunul plac. Pe cele două clădiri sunt scrise inscripţii precum: „Basarabia, pământ românesc”, „Jos comuniştii” şi cuvinte obscene.
Foto: Varga A.
Spre seară de pe acoperişul Parlamentului ieşea fum negru, iar de la ferestre se vedeau flăcări. Atmosfera generală este una de haos, în Parlament şi preşedinţie intrând sau ieşind oricine după bunul plac. Pe cele două clădiri sunt scrise inscripţii precum: „Basarabia, pământ românesc”, „Jos comuniştii” şi cuvinte obscene.
Foto: Varga A.
În noaptea de 7 spre 8 aprilie aproximativ 200 de persoane, printre care şi minori, au fost reţinute în centrul capitalei. Potrivit MAI, după miezul nopţii mai mulţi manifestanţi în stare de ebrietate sau sub influenţa drogurilor au atacat agenţi economici şi au spart magazine. Poliţia a fost nevoită să intervină şi a utilizat gloanţe oarbe, anunţa serviciul de presă al ministerului. Mai târziu s-a constatat că în noaptea respectivă zeci de tineri au fost bătuţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi în comisariate. Tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor. În presă s-au vehiculat şi alte nume de tineri decedaţi, dar ancheta nu a confirmat vreo legătură cu evenimentele din 7 aprilie.
În dimineaţa zilei de 8 aprilie, deşi în centrul Chişinăului nu mai erau manifestanţi, preşedinţia şi Guvernul erau înconjurate de cordoane de poliţişti cu scuturi. Forţe de menţinere a ordinii publice se aflau şi în spatele Parlamentului. Intrarea era păzită de poliţişti în civil, care supravegheau ca nimeni să nu intre, în timp ce lucrătorii de la salubrizare au început curăţenia.
Până în prezent autorităţile nu au stabilit încă cine se face vinovat de escaladarea violenţelor la 7 aprilie, de devastările care s-au produs, precum şi de maltratarea tinerilor în comisariate.
Foto: Varga A.
Foto: Varga A.
Foto: Varga A.
