Consorţiul Nord Stream 2 AG a prezentat deja autorităţilor daneze planurile pentru două rute posibile prin sudul insulei Bornholm din Marea Baltică, în zona economică exclusivă a Danemarcei, prima din aceste rute fiind prezentată în urmă cu peste doi ani, însă luna trecută i s-a cerut să prezinte o a treia opţiune.
Reprezentanţii Nord Stream 2 AG au apreciat luni că această solicitare poate fi văzută doar ca o încercare deliberată pentru a întârzia finalizarea proiectului. “Indiferent de propria sa evaluare legală, Nord Stream 2 AG este obligat să supună cea de-a treia propunere”, a informat compania într-un comunicat.
“Analiza noastră preliminară este că această a treia rută este mai adecvată pe baza mai multor parametrii de mediu şi siguranţă”, a declarat Morten Christensen, un consilier din cadrul Agenţiei daneze pentru Energie, ca răspuns la criticile formulate de reprezentanţii Nord Stream 2 AG.
Gazoductul Nord Stream 2 este criticat de SUA, care acuză Germania că îşi majorează astfel dependenţa de gazul natural rusesc, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că Nord Stream 2 va creşte dependenţa UE de Moscova.
Reprezentanţii Nord Stream 2 AG susţin în continuare că gazoductul va fi gata la finele lui 2018, însă obstacolele ridicate de Danemarca ar putea întârzia finalizarea conductei. Agenţia daneză pentru Energie nu a putut estima când anume va fi eliberată o autorizaţie.
Purtătorul de cuvânt de la Nord Stream 2 AG, Jens Mueller, declara luna trecută că, şi dacă autorităţile din Danemarca vor emite aprobările necesare în a doua parte a anului, consorţiul ar putea aduce nave suplimentare pentru a urgenta lucrările astfel încât secţiunea din Danemarca a viitorului gazoduct să fie gata în decurs de o lună.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
