Se apropie „sezonul căpușelor”, iar asta înseamnă că riscurile de a fi înțepat de insectă este în creștere. Potrivit medicului epidemiolog, Victoria Slivinschi cele mai expuse riscului de a fi „atacat” de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber. În acest sens, într-un interviu acordat pentru TV8, medicul vine cu un set de recomandări, cum să evităm sau să reducem la minim mușcarea de căpușă.
Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este îndepărtată imediat, spune specialista.
„Atunci când ne aflăm la odihnă în pădure sau în parc, este recomandat să facem periodic, din oră în ora, inspectarea tegumentelor descoperite. În cazul depistării căpușei trebuie să o înlăturăm cât mai rapid.”
Înlăturarea se face cu ajutorul unei pensete. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia. De asemenea aplicarea uleiurilor este la fel interzisă. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și transmiterea bacteriilor sau virusului.
Totodată, medicul epidemiolog, Victoria Slivinschi ne-a spus câteva reguli care trebuie respectate, pentru a reduce la minim cazurile muşcăturilor de căpuşă.
„Îmbracăm haine de culoare deschisă. Să alegem locuri, parcuri amenajate unde iarba este tunsă scurt. În timpul înțepăturii căpușa elimină o substanță anestezică, de aceea nu fiecare poate să o depisteze”, a menționat medicul epidemiolog, Victoria Slivinschi.
Persoana mușcată de căpușe va atrage atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi afecţiuni dermatologice cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.
Peste 190 de cazuri de boala Lyme, produsă de căpușe a fost înregistrate în Republica Moldova.
Pe toate continentele lumii, sunt cunoscute şi denumite 907 specii de căpușe, dintre care doar 10% au capacitatea de a transmite boli sau a produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie. Acestea se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri şi sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Omul este atacat accidental, când nimerește în mediul lor de viață, iar prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii precum: encefalita de căpuşă, boala Lyme, anaplasmoza, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q etc.
