În ultimele câteva săptămâni, devalorizarea leului a devenit subiectul economic numărul unu în Moldova. Câteva zile în urmă, tema fost preluată și de mijloace mass-media loiale Partidului Democrat, care au început să explice căderea valutei naționale prin instabilitatea politică din țară.
„Specialiştii presupun că fluctuaţiile valutare sunt determinate de factori politici. Mai exact, de incapacitatea parlamentarilor de a crea o majoritate parlamentară, şi, respectiv, un nou Guvern”, — s-a accentuat în buletinul de știri difuzat în prime time de Publika TV, care aparține liderului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Știri cu un mesaj similar au fost difuzate și de alte canale TV, care fac parte din holdingul media al Partidului Democrat. Autorii subiectelor dădeau de înțeles că lipsa coaliției de guvernare cauzează căderea leului. Autorii reportajelor făceau referință la opinia câtorva experți.
În cadrul știrilor au fost prezentate și opiniile cetățenilor care se tem de o cădere și mai mare a leului, dacă nu se va forma guvernul: „Dacă vor forma guvernul, leul se va întări. Vedeți ce se întâmplă acum. Dacă nu vor forma guvernul, leul va cădea și mai mult”.
Menționăm, că de la începutul lunii aprilie, cursul leului moldovenesc față de dolarul SUA s-a micșorat cu 3%. Astfel, dacă pe 1 aprilie cursul stabilit de BNM a fost de 17,35 lei pentru $1, atunci pe 18 aprilie cursul a fost de 17,88 lei pentru $1. Cursul monedei euro s-a modificat de la 19,49 lei la 20,22 lei pentru €1. Este important să menționăm că Banca Națională stabilește cursul leului moldovenesc față de dolarul SUA, iar cursurile pentru alte valute se stabilesc în baza cotării încrucișate a acestor valute, de exemplu euro față de dolar SUA.
Banca Națională a Moldovei asigură că nu există „premise pentru situații de criză” pe piața valutară a țării. „Există mici diferențe între cererea și oferta de valută străină. Principalii operatori ai pieței dau dovadă de calm și lucrează în regim normal”, – se spune în declarația băncii, publicată pe 17 aprilie.
În comunicat se menționează că „BNM nu prognozează […] dinamica leului”, sarcina sa principală fiind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. „Banca Națională dispune de suficiente pârghii de influență în piața valutară, inclusiv rezerve valutare necesare (4,7 luni de import), pentru a reacționa operativ în caz de necesitate”.
Am solicitat Băncii Naționale a Moldovei să explice care sunt cauzele devalorizării leului moldovenesc față de dolarul SUA și dacă factorii politici au legătură cu acest proces. Într-un răspuns oferit în scris prin intermediul serviciul de presă al instituției este precizat că schimbarea cursului „este condiționată de o multitudine de factori ai cererii”. „În ultimul timp a existat o cerere sporită de valută din partea agenților economici – importatori. În același timp, persoanele fizice nu au acoperit această cerere cu ofertă de valută. Acest dezechilibru explică devalorizarea lentă a leului moldovenesc în aprilie”, – se spune în răspunsul BNM.
În răspuns mai este menționat că creșterea cursului monedei Euro este condiționată de creșterea cursului Euro față de Dolar — de la $1,1218 la $1,13 pentru €1.
Menționăm că după ce BNM a publicat comunicatul, tonalitatea știrilor la canalul Publika TV s-a schimbat puțin. În cadrul buletinelor de știri au început să comunice că regulatorul bancar are suficiente pârghii pentru a nu permite căderea leului. Mai mult ca atât, făcând referință la prognozele experților, informațiile de pe ecranele TV au început să convingă spectatorii că după sărbătorile pascale leul se va întări.
Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a menționat că există legătură între căderea valutei naționale și situația politică, însă una indirectă. „Deja de trei ori în timpul perioadelor electorale recente crește tensiunea și oamenii de afaceri cumpără valuta. La început de an se reduce numărul de depozite în lei, crește cererea pentru valută. Timp de patru luni, din noiembrie 2018 și până în februarie 2019 (nu există statistici mai recente), cererea pentru valută este cu aproape $250 mln mai mare decât oferta”, – a spus Ioniță.
Potrivit expertului, „este natural ca această situație să ducă la devalorizarea leului moldovenesc”. „În perioada decembrie – februarie, Banca Națională a intervenit dur pentru a menține cursul valutar până la alegeri [din contul intervențiilor pe piața valutară]. Au întins-o astfel, încât cursul chiar s-a consolidat puțin, în pofida deficitului de valută. Acum cursul a fost lăsat liber și el acumulează ceea ce nu a fot permis în ianuarie-februarie”, – este convins expertul.
Reamintim că din noiembrie anul trecut și până în februarie anului curent BNM a intervenit în situația de pe piața valutară. Atunci rezervele valutare ale țării s-au redus cu $250 mln. Experții au legat acest lucru cu alegerile parlamentare.
Expertul economic al Transparency International-Moldova, Veaceslav Negruța, spune că, dacă e să urmăm logica știrilor de pe canalele TV ale holdingului, atunci „cursul valutar nu se stabilește în baza cererii și a ofertei, a politicii monetare și de sterilizare a BNM”, ci în dependență de situația politică. „Orice curs menținut în mod artificial pentru o perioadă îndelungată costă Banca Națională scump și duce la micșorarea rezervelor valutare. Statistica BNM confirmă că în decursul ultimelor patru luni, în special înaintea alegerilor parlamentare, regulatorul a vândut masiv valuta, pentru a demonstra stabilitatea declarată de autorități”, – a accentuat Negruța.
Într-o astfel de situație, a continuat el, „corectarea” cursului este inevitabilă. Expertul a menționat că înainte de alegeri „a fost admisă distorsionarea cursului [real], prin sacrificarea rezervelor valutare”. ”Din păcate, acest lucru s-a făcut pentru a manipula cu stabilitatea în timpul campaniei electorale”, – a explicat expertul.
La rândul său, Tatiana Lariușina, doctor în economie, a menționat caracterul riscant a unor astfel de mesaje transmise de către canale TV. „În astfel de situații, de regulă, declarațiile se fac cu multă grijă. Autoritățile dimpotrivă încearcă să nu ațâțe spiritele. Aici e și multă psihologie la mijloc, or, acest lucru se poate reflecta asupra diferitor categorii de persoane”, – consideră Lariușina.
