Acum că gospodinele din întreaga țară sunt în febra pregătirilor pascale, multe deja stau cu gândul cum să-și înfrumusețeze mai frumos masa de sărbătoare. Ouăle vopsite sunt, desigur, o prioritate. Unele femei, însă, păstrează cu sfințenie și vechea tradiție de încondeiere a ouălor. Astfel, am mers în vizită la o meșteră populară din Capitală, care ne-a destăinuit toate secretele acestui obicei.
Pe meștera Ecaterina Savițchi am găsit-o acasă, în toiul pregătirilor pentru sărbătorile pascale. Femeia încondeia ouă folosind un singur instrument, chișița de lemn, prin care se scurge ceara utilizată pentru conturul desenului. Povestește că a învățat arta încondeierii încă în perioada de studenție de la maeștrii din Bucovina, care utilizau o tehnică veche de peste 200 de ani. Totodată, Ecaterina este una printre puținele artiste din Moldova care pictează și pe ouă de struț. Până acum, a încondeiat peste 500.
ECATERINA SAVIȚCHI, MEȘTERIȚĂ POPULARĂ: „Orice ou începe de la două lucruri: se trag linii orizontale și verticale. Cea verticală semnifică viața și moartea, cea orizontală. Se spune că una fără alta nu poate fi, cum și la japonezi există yin și yang”.
Meștera încondeiază ouăle în motive românești, balcanice sau chiar și persane, iar procesul durează aproximativ o săptămână. De exemplu, pentru a pregăti colecția de Paște, Ecaterina a început munca încă din vara anul trecut. Artista spune că mereu experimentează cu creațiile sale și introduce elemente contemporane.
ECATERINA SAVIȚCHI, MEȘTERIȚĂ POPULARĂ: „Acest ou a fost inspirat din cultura Cucuteni-Tripoli, deci nu este întocmai cu ceea ce a fost desenat și ce găsim noi pe vasele istorice, dar este inspirație. Mă strădui în lucrările mele să ajung la un stil contemporan. Aș vrea să fie plăcut și celor tineri, nu doar bătrânilor care țin minte care este tradiția”.
Ecaterina povestește că este ajutată cu designul ouălor de către soțul său, care este și el artist.
ALEXANDRU SAVIȚCHI, PICTOR: „Ne consultăm unul cu altul în privința dezvoltării artei și pe care cale, coloristică, compoziție, gamă. 01:38-01:47 Să devină nu numai o tradiție de Paște, dar oul încondeiat să fie un obiect de artă apreciat anul împrejur”.
ECATERINA SAVIȚCHI, MEȘTERIȚĂ POPULARĂ: „Sunt vămile, granițele teritoriilor noastre la țări, dar arta și tradiția nu au limite”.
Iar pentru a răspândi datinile românești și în străinătate, Ecaterina deseori pleacă la diverse expoziții și târguri de artă în Europa. Acolo, ouăle încondeiate sunt vândute cât ai zice pește cu sute de euro. Mulți turiști le procură în loc de jucării pentru pomul de Crăciun.
ECATERINA SAVIȚCHI, MEȘTERIȚĂ POPULARĂ: „Se zice când oamenii încondeiază oul, diavolul stă în temniță și nu poate să iasă. Și în fiecare an întreabă: mai încondeiază oamenii? Cât o să lucreze manual, cât o să țină de tradițiile lor de neamul lor, atunci noi o să fim mult mai bogați spiritual”.
În tradiția română, ouăle încondeiate simbolizează sosirea primăverii și renașterea naturii. Fiind un obicei de origine precreștină, era practicat exclusiv de femei, cu o săptămână înainte de Paște, de obicei în „joia verde” și „vinerea seacă”. Creștinii spuneau că ouăle vopsite în aceste zile nu se strică.
Reporter: Diana Popa
Imagine: Mark Diaconu
