Fiecare al șaselea moldovean adult joacă pe calculator, arată un studiu local, publicat recent. Cifra însă nu este atât de mare, dacă ne uităm la americani, de exemplu, unde 64 la sută din toată populația are această pasiune. La sondaj însă nu au participat copiii, or și ei sunt obsedați de calculator, spun psihologii. Pentru a trata dependența de jocurile video, la solicitarea unui grup de părinți, la Chișinău a fost deschis un atelier specializat.
În acest atelier vin, de regulă, în jur de 20 de copii de diferite vârste. Aici, fondatoarea atelierului, psiholog de profesie, îi provoacă să descopere diferite pasiuni.
INA CRASNOJON, FONDATOARE ATELIER: „Emoția pe care o trăiește, neapărat o proiectează în jocul pe care îl face. Fie că fac un joc unde trebuie ceva să selecteze, fie că pictează. Avem mai multe modalități de a lucra cu emoțiile pe care îl trăiește copilul. Ceea ce avem noi sunt copii care s-au aventurat în lumea virtuală”.
În cele câteva ore de activitate, copiii nu au voie să aibă la ei telefoane mobile sau alte gadgeturi.
„Acum, eu am renunțat la telefoane, acum fac jocuri din hârtie. De ce ai hotărât să renunți? – Pentru că, m-am săturat să mă joc în telefon și am vrut să fac ceva ce mă gândesc eu, dar nu ce acolo a fost programat”.
„Ei, dar nu prea mă mai joc deja. Am decis să nu mă mai joc, pentru că, văd că stau prea mult la ele și mă plictisesc câteodată. Aici m-am încurajat să nu mă mai joc la calculator și telefon”.
Psihologii spun că practicarea jocurilor video influențează negativ comportamentul copiilor. Din cauza că pierd sau câștigă pot deveni depresivi sau, dimpotrivă, excitați.
ANA NICULAEȘ, PSIHOLOG: „Ceea ce ține de partea psihologică, de multe ori, în cazul în care video sunt violente asta poate să aducă la dezvoltarea unui comportament agresiv. Pe de o parte, în cazul în care jucătorii nu obțin performanța dorită, crește nivelul de frustrare și ei riscă să-și manifeste furia. Ajung să se deshidrateze fără a mânca, fără a merge la veceu și asta inevitabil afectează atât starea lor fizică, cât și psihică”.
Studiul, publicat în aprilie, a măsurat doar preferințele adulților, nu și ale copiilor. Astfel, constatările au arătat că 16 la sută din populație practică video game-urile și doar 5 la sută sunt jucători înrăiți.
„Cât de des? – Foarte mult, aproape în fiecare zi. Părinții tăi nu comentează nimic? – Nu, comentează. – Cum comentează? – Gen, ajunge să te joci, mai bine ieși afară să te plimbi cu prietenii”.
„Cred că ar fi mai bine pentru mine dacă aș lăsa mai ușor cu jocurile, dar n-aș spune că am o problemă”.
Totuși, studiul mai arată că jocurile video sunt percepute ca fiind „rele” printre moldoveni – 7 din 10 persoane au o părere negativă. Unii consideră că acestea sunt o pierdere de timp, dăunează sănătății sau provoacă dependență.
„Nu prea. Cu părere de rău, n-am timp pentru jocuri. – Dar dacă ați avea timp? – Posibil că da”.
„Păi da, stau mulți. Nu se mai duc la cinema, nu mai citesc ziare, stau numai în video. Caută ceva. Ce caută, nu știu”.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 635 de moldoveni, care au între 18 și 70 de ani. Rezultatele au arătat că vârsta medie a jucătorilor este 43 de ani, iar genul lor se împarte egal: câți bărbați, atâtea femei. Fiecare al treilea gamer este din Chișinău. De altfel, dependența de calculator poate fi fatală. De exemplu, în 2014, o tânără din China a decedat subit după ce s-a jucat pe calculator timp de zece ore fără întrerupere. Iar un an mai târziu, în 2015, un adolescent rus a decedat din cauza jocurilor video. Conform presei, el ar fi stat în fața calculatorului 22 de zile, luând pauză doar pentru a dormi și pentru a mânca.
REPORTER: VALERIA VORONIN
IMAGINE: TUDOR BIGU
