Ne vindem pământurile străinilor nu de azi și nici de ieri. Situația era chiar mai gravă la începutul anilor 2000. Atunci terenurile puteau fi cumpărate de orice companie înregistrată în Republica Moldova, indiferent de țara de origine a fondatorilor. Asta pentru că legea le percepea pe toate drept companii locale.
Abia în 2006, după lungi dezbateri, deputații au modificat legea și au interzis expres companiilor cu capital străin să cumpere pământ. Au interzis și nu prea. Asta pentru că orice firmă deținută de un cetățean sau companie străină putea în continuare să cumpere terenuri agricole, fiind suficient să fondeze o altă firmă în Republica Moldova prin intermediul căreia să realizeze tranzacția. Exact schema descrisă mai sus de Alexander Koss.
Imperfecțiunea noii legi a fost anticipată chiar de Marian Lupu, speakerul de atunci al Parlamentului. „Toată diferența este că apare o verigă intermediară. […] lucrurile, în fond, nu se schimbă”, remarca Lupu.
Unul dintre cazurile menționate în cadrul dezbaterilor din Parlament se referă la un război judiciar care a ajuns până la CEDO. Mai exact, două companii, una cu capital moldo-german și alta cu capital moldo-american, timp de nouă ani și-au adjudecat în instanță dreptul de proprietate asupra unui teren de circa 50 de hectare din satul Crețoaia, Anenii Noi.
În această dispută judiciară, pornită încă în 2004, s-a pomenit implicat și Vasile Zadebschi. Ca să ne povestească ce i s-a întâmplat, a parcurs cu avionul 8 mii de kilometri. Acum bărbatul locuiește cu familia în orașul american Chicago.
Vasile are peste 2 hectare de pământ pe care le-a moștenit de la tatăl lui. Doar că terenul său se află în mijlocul unui lot de 50 de hectare arendate inițial de investitori germani și, ulterior, cumpărate de o companie cu capital moldo-american.
Totul a început prin 2000, când Vladimir Pirojcov, un om de afaceri din Anenii Noi, a luat în arendă pământurile mai multor localnici din Crețoaia. La scurt timp, Pirojcov a dat terenurile în subarendă unei companii cu capital majoritar german, care a plantat pe ele viță-de-vie. Iar în 2002, același Pirojcov, având la mână o procură colectivă, le vinde deja unei companii din Republica Moldova cu capital parțial american – Dionysos Mereni.
În lista celor care inițial i-au dat lui Pirojcov în arendă terenurile s-a regăsit și tatăl lui Vasile Zadebschi. Problema e că, la acel moment, bărbatul nu mai era în viață de un an și jumătate, iar fiul său Vasile era la muncă peste hotare și habar nu avea de aceste tranzacții.
Vasile ZADEBSCHI: Eram în Portugalia și, când m-am întors, am aflat că pământul a fost vândut. […] Am titlul de proprietate la mine, toate documentele sunt pe numele meu, dar pământul – nu.
Când a depistat aceste nereguli, Zadebschi a sesizat Centrul de Combatere a Crimelor Economice și a Corupției, în prezent Centrul Național Anticorupție, care, în octombrie 2010, a pornit o cauza penală. Deja în cadrul anchetei a fost făcută și o expertiză grafologică. Concluzia expertului: „Semnătura probabil nu a fost executată de Zadebschi Vasile”.
Dosarul penal pe acest caz a ajuns la Elena Roșior, procuror la Anenii Noi, care în 2012 a decis suspendarea urmăririi penale, până la stabilirea persoanei care poate fi pusă sub învinuire.
Elena ROȘIOR: Vă rog frumos, eu nu dau interviu.
De la Roșior dosarul a fost pasat Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, unde se află până în prezent.
Și în timp ce dosarul penal se prăfuia prin sertarele anchetatorilor, Zadebschi a mers în instanța de judecată, cerând anularea contractului prin care terenul său a fost vândut companiei cu capital american. Fără succes, însă. După aproape șapte ani de procese, Curtea Supremă de Justiție i-a respins cererea.
Am vrut să-l întrebăm și pe Pirojcov cum s-a întâmplat de a vândut terenul lui Zadebschi fără ca acesta să știe, așa că am mers la sediul unei firme de-ale sale, care este de fapt adresa lui de domiciliu. Acolo am dat peste soția sa care ne-a sugerat să-i lăsăm datele noastre de contact.
La scurt timp am fost sunați de omul de afaceri, vădit deranjat de apariția echipei de filmare în preajma casei sale.
Vladimir PIROJCOV: Voi depune plângere pe voi la procurorul general și vreau să știu cine v-a trimis. Dacă nu îmi veți spune cine v-a trimis, atunci terminăm discuția. Chiar și dacă aș fi vrut să spun ceva, nu voi spune. Pentru că, care 10, deja 15 ani de când compania nu mai activează. Termenul de prescripție demult a trecut, fie de trei ori dosar penal sau altceva. Termenul pentru a da în judecată a expirat. Nu știu de ce vă băgați acolo, nu e corect. Veți suporta consecințele.
Experții în domeniul funciar susțin că sursa tuturor problemelor, ca și acum 20 de ani, este imperfecțiunea cadrului legislativ. În timp ce Legea privind modul de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole interzice străinilor să cumpere pământ, atunci Codul funciar nu prevede astfel de restricții.
După ani de dezbateri, autoritățile au finalizat, în cele din urmă, proiectul unui nou Cod funciar, care și el, la rândul lui, interzice străinilor să cumpere terenuri. Noul Cod a trecut deocamdată doar de Guvern, care l-a aprobat în noiembrie 2018. Dar ca să devină lege, proiectul trebuie să primească și votul deputaților.
Iar din cauza ambiguităților legislative și a schemelor prin care străinii pun mâna pe terenurile agricole ale Republicii Moldova, țara are doar de pierdut, este de părere președintele Federației Naționale a Fermierilor.
Vasile MÎRZENCO, președintele Federației Naționale a Fermierilor: Cei care visează că va fi adus raiul în țara asta de străini, ei greșesc. Nu este nicio persoană străină care ar veni în Republica Moldova să investească pentru a înflori Republica Moldova. Vine pentru a-și promova interesele sale, personale sau de grup, sau a unei companii. Eu, de exemplu, nu-mi doresc ca copiii mei să fie argați în țara lor la străini.
Citește continuarea pe Rise Moldova.
