Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, i-a dat un sfat actualei șefe a ministerului care vizează achitarea celor 845 de milioane de lei în anul curent către Banca Națională a Moldovei, pentru decizia asumată de Guvernul Filip în 2016 de a converti în datorie de stat 13,3 miliarde de lei, transferate Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank care au fost devalizate. Din această sumă, circa 500 de milioane de lei reprezintă dobânda anuală de 5% care a fost aplicată de BNM.
Veaceslav Negruță recomandă să fie votat rapid un proiect de lege care să anuleze prevederile din 2016.
„Să vă dau un sfat. Precedentele Guverne peste noapte își asumau răspunderea. Hotărâți schimbarea legii prin eliminarea dobânzii de 5% și dați legea în 3 zile să spună Parlamentul că nu merge așa și o să vedeți că o să aveți toată susținerea populației, pentru că un spațiu de jumătate de miliard de lei va merge în fiecare an pentru alte lucruri care pot fi folosite de Guvern în interesul cetățenilor.
Asta se face foarte ușor printr-o inițiativă legislativă de modificare a legii din 2016 prin care a fost convertită garanția de stat. Aici e nevoie de voință politică. Asta va fi o rezervă, un as în mânecă al Guvernului ca în Parlament să promoveze această modificare…Acea dobândă de 5% a fost luată din cap, pusă și trântită. De ce BNM a avut tupeu să dea 14 miliarde celor trei bănci cu dobânda 0,1%, cunoscând că banii înapoi nu se vor întoarce, iar când în 2016 a convertit această sumă de garanții în datorie de stat a aplicat față de stat 5% dobândă. Cu ce e mai rău statul față de băncile comerciale?”, a întrebat indignat Veaceslav Negruță în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
Ministra Finanțelor a declarat că reducerea ratei de dobândă sau eliminarea ei pentru creditul BNM sunt măsuri care nu pot fi aplicate imediat, pentru că Guvernul trebuie să negocieze cu BNM și trebuie să se consulte cu Fondul Monetar Internațional.
„Înțeleg argumentul dl Negruță, dar în cadrul negocierilor cu FMI am avut discuții foarte serioase despre independența BNM, care sunt intervențiile Guvernului care ar slăbi această independență și de aceea asemenea măsuri erau prea complicate.
Nu mi-a fost teamă să înaintez această propunere la negocierile cu FMI, dar am considerat că aceste măsuri necesită mai mult timp de analiză… BNM tot are niște costuri pentru sterilizarea necesităților de lichidități și dacă ar pierde BNM, acestea tot ar fi costuri pe care eventual le-ar plăti cetățenii”, a motivat Natalia Gavriliță.
Amintim că, în septembrie 2016, Guvernul Filip și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege care prevedea convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei, transferate de Banca Națională celor trei bănci devalizate prin jaf în 2014. Adică, Guvernul Filip a pus datoria pe spatele cetățenilor, care vor trebui să întoarcă banii în următorii 25 de ani, cu tot cu dobândă, aproximativ 21 miliarde de lei.
