Dovleceii, varza nouă, cartofii şi ceapa, expuse pe tejghea în reţelele mari de supermarketuri din Chişinău ar fi produsele cu cel mai înalt nivel de nitraţi şi prezintă un pericol real pentru sănătatea oamenilor. Potrivit „Alege sănătos”, o expertiză de laborator realizată de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică (ANSP) în cadrul iniţiativei sursei citate, arată că legumele sezoniere din magazinele din țară sunt pline de nitraţi.
Astfel, au fost supuse expertizei 30 de probe de legume: varză nouă, dovlecei, roşii, ceapă, castraveţi şi cartofi noi din cinci reţele de supermarketuri din capitală. Din totalul de probe prelevate, în zece probe de legume concentraţia de nitraţi depăşeşte limitele maxime admisibile. În toate probele de dovlecei, în patru probe de varză nouă şi în câte o probă de cartofi noi şi ceapă s-au depistat neconformităţi. În același timp, în toate probele de roşii şi castraveţi analizate concentraţia de nitraţi corespunde normelor prevăzute de legislaţie.
Potrivit analizei, cele mai multe neconformități s-au depistat la dovlecei, unde cantitatea nitraților a ajuns la 888 mg/kg, concentrația maximă admisibilă (CMA) fiind de 400 mg/kg, depăşindu-se astfel norma cu 122%. De asemenea, în varza nouă, cantitatea cea mai ridicată de nitraţi depistată constituie 1170 mg/kg (CMA max. 600 mg/kg), deci mai mult decât limitele maxime admisibile cu 95%. Cele mai mari abateri de la norma s-au înregistrat în ceapă, unde concentraţia nitraţilor a fost de 215 mg/kg (CMA max. 80 mg/kg), depăşindu-se norma cu 169%. O cantitate mărită de nitraţi a fost descoperită şi în cartofii noi – 250 mg/kg (CMA max. 200 mg/kg), mai mult cu 25%.
Nitraţii sunt săruri ale acidului azotic, necesare plantelor pentru dezvoltare. Însă plantele absorb din sol mai mulţi nitraţi, decât este necesar. Nitraţii, nesolicitaţi în timpul formării proteinelor vegetale, rămân în fructe şi legume, iar ulterior aceştia ajung în organismul nostru în formă pură.
Ca urmare, legumele care conțin nitrați devin nocive pentru organismul uman, atunci când sunt consumate în cantităţi mai mari. Efectele ingerării unei cantităţi de nitraţi peste limita admisă ne pot provoca intoxicaţie, hipertensiune, cefalee, tulburări grave ale metabolismului, disfuncţii ale sistemului circulator şi ale glandei tiroide, cianoză severă şi chiar cancer. Dacă sunt ingeraţi în timp îndelungat şi în cantitate mare, nitraţii pot avea efect cancerigen şi pot provoca cancer de stomac, al vezicii biliare şi al sistemului limfatic. De asemenea, nitraţii reacţionează cu hemoglobina din sânge, provocând blocarea funcţiei respiratorie şi afectarea sistemului nervos. Acest lucru este periculos în special pentru nou-născuţi, mamele care alăptează după ce au consumat legume intoxicate, precum şi pentru bătrânii. Totodată, nitraţii au un rol negativ asupra glandei tiroide şi reduc cantitatea de vitamina A din corp, afectând ficatul, pielea și vederea.
Pentru a reduce consumul de nitraţi, conferenţiarul universitar Andrei Gumovschi recomandă câteva soluţii. „Este bine să aşteptăm sezonul când fructele şi legumele ajung pe piaţă în mod natural. Mai bine să renunţaţi la legume cultivate în sere, dat fiind că ele conţin cantităţi considerabile de nitraţi. În cazul în care ele sunt consumate, recomand fierberea legumelor, deoarece jumătate dintre nitraţi se pierd şi se distrug. În timpul fierberii, timp de 30-40 minute, din cartofi se elimină până la 80% din nitraţi şi 70% din varză. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată neapărat. În cartofii şi varza ţinute în apă timp de o oră conţinutul de nitraţi scade cu 25-30%”, subliniază Andrei Gumovschi.
Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, limita admisibilă a nitraţilor pe zi este de 3,7 mg (cinci mg în perioada de primăvară) la un kg al masei corporale, iar de nitriţi – 0,2 mg. Studiile arată că din aportul total de nitraţi, concentraţi în organism, 70% este reprezentat de consumul de fructe şi legume, 21% de apa contaminată, iar restul – de consumul de carne şi produsele din carne.
