Porți de un secol, păstrate cu sfințenie de generații întregi! Bijuteriile din lemn le-a găsit Ana Sârbu în satul Lozova, considerat unul dintre cele mai vechi din Republica Moldova, având peste 600 de ani. Chiar și tinerii le respectă unicitatea și spun că nu vor să le schimbe pe fier. Alte porți însă nu au parte de grijă, fiind abandonate, cu lăcate mari, semn că proprietarii au luat calea străinătății sau au încetat din viață.
Nu ne-a fost greu să găsim celebrele porți de lemn din satul Lozova, vechi de un secol. Unele însă erau încuiate.
ANA SÂRBU, REPORTERTĂ TV8: „Iar unii dintre locuitorii din Lozova au decis ca porțile vechi lăsate de părinții lor, să le renoveze și să le dea o nouă viață”.
Printre sătenii care țin la tradiție se numără și mătușa Vera. Femeia locuiește de ani buni în casa părintească. Poarta îi amintește de copilărie, așa că… are mare grijă de ea.
„Primăvara și toamnă, de două ori pe an, noi o vopsim. Ca să țină, de ploaie, de ninsori, de una alta. Poarta am renovat-o, dar stâlpii au o sută și ceva de ani”.
Pe strada Ion Creangă am cunoscut-o pe mătușa Ecaterina, moștenitoarea unei porți înalte din lemn, cu acoperiș. Poarta a fost construită încă de părinții ei, foști pădurari.
„La toți oamenii erau porți din lemn, dar amu le au din fier. Jos este un fel de horboțică, înainte și la casă erau făcute tot așa”.
La alt coț de stradă am dat de o familie tânără, cu doi copii. Soții spun că poarta din lemn este asemeni unui paznic de nădejde.
„Omul de la care noi am cumpărat casa era lemnar. Și la el a fost și poarta din lemn, și gardul din lemn. Până când nu o schimbăm, doar dacă să o vopsim. În rest este bună, de ce să o schimb, dacă este încă bună”.
Istoricii din sat afirmă că porțile din Lozova sunt specifice pentru zona Codrilor, unde oamenii nu duc lipsă de lemn.
VALENTINA LOZOVAN, PROFESOARĂ DE ISTORIE ÎN SATUL LOZOVA: „De obicei, porțile din sat nu se vopseau, erau din lemn curat, de stejar sau alt lemn ușor de prelucrat. Porțile nu sunt pictate, dar sculptate în lemn. Sculpturile poartă aspectul național, figuri geometrice, unii poate să aibă frunze, struguri”.
Asemenea porți masive arătau că proprietarii locuințelor erau mai înstăriți.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, DIRECTORUL AGENȚIEI DE INSPECTARE ȘI RESTAURARE A MONUMENTELOR: „Din cei care erau mai bănoși, mai înstăriți și-au permis să facă o poartă mai sofisticată, mai arătoasă”.
În schimb, gospodarii din Nord se lăudau cu porți impresionante din fier.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, DIRECTORUL AGENȚIEI DE INSPECTARE ȘI RESTAURARE A MONUMENTELOR: „În zonele unde erau meșteri ferari, putem găsi la nordul Moldovei mai multe porți în fier. La sud avem lemn, dar mult mai modeste”.
Porțile fac parte din patrimoniul cultural istoric al țării. Cele mai vechi sunt păstrate la muzeele din capitală și au peste 150 de ani.
Reporter: Ana Sârbu
Imagine: Tudor Bigu
