Poștașii moldoveni pot oricând să concureze la un maraton și chiar să obțină locuri de frunte. Zilnic, unii dintre ei fac chiar și 30 de kilometri, pe jos. De-i frig, de plouă ei împart scrisori, chitanțe și ziare. Nu renunță la meserie nici chiar atunci când sunt bolnavi, cu febră. Bicicletele le-ar fi de mare de folos, dar… nu le au, pentru salariile mici abia de le ajung pentru cheltuielile curente. Este și povestea Nataliei Donțu, din Cricova, care de 10 ani se află pe drumuri și aduce noutăți pentru zeci de oameni.
Natalia Donțu din Cricova este poștăriță de peste 10 ani. În fiecare dimineață se trezește devreme, ca să ajungă la toți locuitorii sectorului 1, din oraș.
NATALIA DONȚU, POȘTĂRIȚĂ: „Noi răspundem de corespondență, ziare, scrisori. Ploaie, zăpadă, vânt puternic, chiar dacă am și temperatură. Chitanțele trebuiesc împărțite, pentru că nu are cine”.
Poștărița spune că o bicicletă i-ar fi de mare folos, mai ales că zilnic face cel puțin 27 km: „Pentru poștași este nevoie de o bicicletă mai puternică, de munte, pentru ca să aibă roți groase”.
De când este poștăriță, femeia a înfruntat mai multe pericole pe drumuri. Situația pe care nu o va uita este atunci când a fost atacată de câini.
„Au fost diferiți câini, au fost și atacuri din partea câinilor, câinilor sălbatici”.
Însă, după un anumit timp, câinii din sector i-au devenit prieteni. Nu mai latră la ea.
Când ajunge la casele bătrânilor, care, cu greu, se mișcă până la poartă, intră în curte.
De vizita poștăriței, se bucură cel mai mult mătușa Nina de 85 de ani, fostă profesoară.
„Trebuie să fie poștaș numaidecât. Vreau să spun că noi retrăim mult când este bolnavă ea sau copilul. Nici nu îmi închipui cum aș putea duce la poștă să iau pensia sau să iau ziarele”.
Cea mai mare problemă, spune femeia, este că întreprinderea de stat nu le oferă poștașilor nici măcar îmbrăcăminte specială pentru vreme rea: „De îmbrăcăminte trebuie să avem grijă singuri. Mie mi-au trimis din germani niște încălțăminte, rezistă la apă. Dar pe timp de ploaie? Pe timp de ploaie mergem uzi. Important, să protejăm ziarele, chitanțele. Poștașul poate să fie și ud”.
Inițial, femeia primea puțin peste 1000 de lei, iar de câțiva ani – aproape 4 mii de lei: „Nu, salariul nu-mi ajunge. La început era mic, acum l-au majorat, dar oricum am trei copii – nu”.
Potrivit ultimelor date oficiale, anul trecut, în țară activau aproape 2000 de poștași.
Reporter: Ana Sârbu
Imagine: Roman Bahnă
