05 noiembrie 2019, ora 13:13

Perchezițiile de ieri, la casa magistratului CSJ, Oleg Sternioală, au durat aproape opt ore și au fost efectuate de patru procurori și ofițeri de urmărire penală. Aproape de ora opt seara s-au încheiat, iar oamenii legii au plecat din casa judecătorului cu un pachet sigilat, în care s-ar fi aflat mai multe acte.

Procurorii au fost întâmpinați la prânz de bona copilului cuplului Sternioală. Femeia nu i-a lăsat pe procurori și ofițeri să intre și a sunat-o pe Elena Sternioală, care i-a și lăsat pe oamenii legii să își facă treaba, potrivit Anticorupție.md. În ogradă au mai fost văzuți alți doi angajați.

La percheziții ar fi fost prezentat și avocatul Alexandru Tabarcea, fratele profesorului și avocatului Iurie Tabarcea.

Amintim că ieri au avut loc percheziții în biroul lui Oleg Sternioală, dar și la domiciliul acestuia. Procurorii au căutat din ce mijloace s-ar fi îmbogățit Sternioală și familia acestuia, care a acumulat venituri de circa șapte milioane de lei într-o perioadă relativ scurtă de timp și din ce surse acesta și-a cumpărat bunuri de lux, în valoare de 13,8 milioane de lei.

„Bănuiala rezonabilă a organului de urmărire penală este că diferența de circa 6,7 milioane dintre veniturile și cheltuielile bănuitului constituie bunuri ilicite, care au fost tăinuite, iar natura și originea acestora este deghizată prin transcrierea dreptului de proprietate pe terțe persoane, fapt care urmează a fi demonstrat în cadrul urmării penale”, spun reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Sternioală a fost reținut pentru 72 de ore.

„Magistratul este cercetat într-o cauză penală pornită pe faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari (art. 243, aliniat 3, lit. b din Codul penal), caracterizată prin tăinuirea și deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietății reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care știe sau trebuia să știe că acestea constituie venituri ilicite. Temei pentru începerea urmării penale au servit investigațiile jurnalistice referitoare la averea magistratului, materialele analizei operaționale și raportul de autosesizare al procurorului”, spun procurorii.

27 noiembrie 2024, ora 13:23

Rusia ar putea reduce sau chiar opri livrările de gaze către regiunea transnistreană din 1 ianuarie 2025. Scenariul este unul foarte realist, a declarat ministrul Energiei, revenit de la Sankt-Petersburg. Potrivit lui Victor Parlicov, negocierile cu Gazprom au rămas incerte, iar în cazul unei crize, Moldova se bazează pe sprijinul partenerilor internaționali.

„Toată lumea trebuie să înțeleagă: scenariul unei crize pe malul stâng din 1 ianuarie este foarte realist. Noi nu avem certitudinea că vor fi gaze pentru malul stâng. Și dacă vor fi - cât și în ce condiții. Noi nu vom putea să ne descurcăm fără sprijinul partenerilor externi. (...) Dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps economic”, a declarat ministrul Energiei, în cadrul unei conferințe de presă”.

Ministrul a avertizat că gestionarea posibilei crize implică costuri de aproximativ 400 de milioane de dolari anual.

„Lucrăm nu doar cu partenerii internaționali, dar și cu partea transnistreană. Ei trebuie să înțeleagă că odată și odată vor trebui să achite gazele la costurile reale, de piață. Sigur că nu e scenariul pe care îl preferă, dar dacă vom fi impuși de partea rusă, va trebui să lucrăm cu acest scenariu. (...)

Sunt la fel de îngrijorați (cei din stânga Nistrului). Înțeleg că suntem într-o barcă și că livrările în stânga Nistrului și salvarea regiunii transnistrene, dacă se declanșează criza, e o chestie pe care și-o poate asuma doar Chișinăul cu partenerii internaționali”.

Parlicov a mai avertizat că dacă volumele de gaz către stânga Nistrului vor fi reduse, lumina s-ar putea scumpi:

„Eu bănuiesc că rușii planifică să reducă volumul de gaz livrat regiunii transnistrene. Dacă asta se întâmplă, în Moldova va crește prețul la energie electrică, vom avea problemă regională socială la nivel de regiunea transnistreană, poate să nu le ajungă pentru încălzire sau plăți bugetare. Tehnic, noi putem aduce gaz acolo, dar întrebarea e cine va plăti gazul pentru partea transnistreană. Noi trebuie să înțelegem că acolo locuiesc cetățenii noștri și trebuie să luăm în calcul toate scenariile”. 

Ministrul a mai ținut să precizeze că nu a discutat cu Gazpromul despre livrări de gaz către malul drept al Nistrului.