Pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, odată cu uciderea generalului Qasser Soleimani, scutul de la Deveselu devine un punct de importanță strategică pentru securitatea Europei.
Jurnaliștii români se întreabă dacă Deveselu ar putea deveni o țintă în conflictul dintre Iran și Statele Unite și au solicitat opinia unor experți.
Ovidiu Raetchi, deputat liberal:
„În eventualitatea unui conflict la scară largă între SUA și Iran, rachetele Teheranului vor fi îndreptate spre Europa doar dacă bazele de aici sunt utilizate de militarii americani în conflict. Altfel, Iranul va menaja Uniunea Europeană până în ultimul moment.
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: ar dori armata americană să implice baze europene în campania împotriva Iranului? Ar dori decidenții politici americani să implice state UE? La prima vedere, răspunsul e „nu”. În cazul unui conflict amplu cu Iranul, vor fi folosite mai degrabă baze din Orientul Mijlociu – cele ale unor state sunnite rivale Iranului și cele ale Israelului (deși mai discret). Nu prea are sens să implici și alte țări mai îndepărtate, pentru că asta înseamnă automat că trebuie să le oferi protecție antiaeriană, deci îți întinzi inutil liniile”, citat de Digi24.ro.
Fostul președinte al României Traian Băsescu:
„Acum îl putem lua şi pe Putin la Deveselu să vadă că sistemul de acolo e orientat în primul rând pentru a preveni lovituri ale Iranului. În momentul de față a devenit mai actual ca oricând scutul, ca o nevoie de securitate, nu doar pentru România, ci pentru toată regiunea pe care scutul o protejează. Să sperăm că în curand va fi gata şi investiţia din Polonia, ceea ce va genera securitate în aproape toate ţările Uniunii Europene”.
Analistul de politică externă Iulian Fota:
„România este afectată indirect de ce se întâmplă acum în Iran și Irak. Și asta pentru că avem o relație specială cu SUA, o prezență americană la noi în țară și nu în ultimul rând o proximitate geografică cu această regiune. Iranul nu va răspunde imediat acestui incident. Va dura ceva, mai ales că se confruntă cu o situație delicată pe plan intern, cu grave probleme economică.
„În ceea ce privește scutul de la Deveselu, acesta ar putea fi ținta unui atac terorist, însă e puțin probabil ca iranienii să facă un astfel de efort. E mai ușor să lovești ținte din apropiere, unde există deja o prezență americană considerabilă”.
Sistemul antibalistic de la Deveselu este activ din decembrie 2016 și a costat 800 de milioane de dolari. Acesta este operat acum sub comandă NATO.
Sistemul de apărare de la Deveselu are trei componente principale care interacționează și formează un tot unitar: un radar extrem de puternic care poate detecta peste 100 de rachete balistice, interceptorii de rachete (adică rachetele SM-3) și sistemul de comunicații. Atunci când o rachetă nucleară se îndreaptă spre România, radarul detectează rapid traiectoria rachetei și transmite automat activarea scutului care presupune lansarea imediată a unei rachete SM-3 care se deplasează cu viteză mare spre cea balistică pentru a o neutraliza cât încă se află în aer.
