Mihail Maciuca este vinificator și oenolog profesionist cu o experiență de peste 30 de ani în producerea vinului. În anul 2005, datorită inițiativei și eforturilor sale în calitate de director al Combinatului de Vinuri de Calitate Mileștii Mici, întreprinderea a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness. În 2019 Mihail Maciuca și-a lansat propria afacere – Vinăria Etnovin. Recent am avut ocazia să savurez aceste vinuri și, totodată, să discut pe îndelete cu omul care le produce, atât despre cariera și munca sa de vinificator, cât și despre alte lucruri interesante ce țin de viața noastră de ieri și de azi.
Autor: Vadim Șestopalov
– Haideți să luăm taurul de coarne. Cum v-ați legat soarta de arta vinificației?
– (râde) Din două greșeli, una a copilului care am fost, alta a 12 moșnegi, nu neapărat înțelepți, membri ai Biroului Politic al PCUS. La trei ani, dornic să mă aflu și eu în treabă ca și tata, am dezbătut cepurile a două butoaie de vin. Consecințele, cred, vi le închipuiți – un al doilea „botez”, unul autentic moldovenesc, cu vin, care, se vede, m-a predestinat acestei profesii. A doua greșeală, aici nu mai e nimic de râs, a fost decizia „antialcoolică” a Biroului Politic din 1985. Absolvisem Colegiul de vinificație, apoi Universitatea Politehnică la facultatea cu același profil și brusc… această campanie criminală, cu urmări dezastruoase pentru agricultura și economia Moldovei. Atunci s-a încrâncenat ceva în mine, s-a învârtoșat într-o pornire de revoltă, făcându-mă să stărui în continuare cu toată ființa în profesia aleasă.
– În acea perioadă, conform estimărilor făcute ulterior, au fost distruse sute de hectare de viță-de-vie?
– Din păcate… Profesorii mei, cu riscul de a-și distruge cariera, au avut curaj să se opună acestei inițiative stupide. Vinul, se știe, nu este doar alcool, este un produs care conține multe substanțe nutritive, benefice, chiar curative pentru organismul omului. A fost necesar să treacă mulți ani până ca acest lucru să fie reconștientizat. Deciziile din acei ani au pus o amprentă negativă grea asupra dezvoltării industriei vitivinicole. Câteva soiuri de viță-de-vie au fost distruse, au fost afectate întreprinderi cu înalți parametri tehnologici. Nimic nu e mai devastator decât prostia omenească!
– Și totuși ați învins! Când? Cum? În ce condiții într-un licențiat în vinificație s-a trezit managerul și, nu exagerez, ARTISTUL vinului?
– După ce am absolvit Universitatea Tehnică am lucrat în diverse întreprinderi. Marea mea șansă însă a fost Combinatul Mileștii Mici, unde am activat între anii 2001 – 2008. Când am venit aici, întreprinderea avea un buget foarte mic și datorii salariale de peste cinci milioane de lei. În mai puțin de un an am reușit să achităm restanțele la salarii și chiar am fost printre primii care, în degringolada de atunci, ne-am gândit la viitor, am dezvoltat turismul la întreprindere, am creat rețeaua proprie de magazine, am plantat primele podgorii care și acum aduc roadă bogată și de calitate.
– Cea mai mare colecție de vinuri din lume a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness. De unde v-a venit această idee?
– Scopul meu era să fac vinăria mai atractivă și era nevoie de idei noi ca să demonstrăm specificul și unicitatea întreprinderii noastre. Așa că am început sa caut grăuntele de aur, și mi-am dat seama că, de fapt, Mileștii Mici are cea mai mare colecție de vinuri din lume – mai mult de 1,5 milioane de sticle. Și atunci am făcut un demers la Londra, către cei de la Guinness Book.
– Cum, așa… simplu, ați zis „Sesam, deschide-te!” și Guinness Book v-a deschis paginile?
– N-a fost ușor deloc. Am expediat la Londra o cerere de înregistrare a recordului. Prima oară am fost refuzați. Însă nu am cedat și am mai făcut o încercare, iar la răspunsul primit a trebuit să răspundem multiplelor întrebări ce ne-au fost adresate, inclusiv să remitem înregistrări video cu comentarii în limba engleză. Abia la a treia tentativă am expediat un teanc de documente doveditoare și răspunsuri amănunțite la toate întrebările dintr-un chestionar primit de la ei. A fost primul record din Republica Moldova înregistrat în Cartea Guinness.
– Ce a însemnat acest lucru pentru Mileștii Mici, pentru turismul din Republica Moldova?
– Dincolo de reușita cu Cartea Guinness, am depus mari eforturi în refacerea infrastructurii, am căutat să ne definim propria identitate, am deschis un magazin- muzeu. Astfel, am ajuns să convingem lumea că Mileștii Mici este o atracție. Am început să fim vizitați de delegații oficiale. Am fost vizitați de președintele Poloniei Kwasniewski, al României – Băsescu. A mai fost și Kuchma, Michel Platini, Steven Seagal cu soția sa japoneză. Am participat la multe proiecte internaționale, prezentări de vinuri și concursuri în Japonia, la Shanghai. Cel mai adesea se întâmplă să-ți faci planuri, dar acestea se năruie la prima atingere cu realitatea. Nouă ne-a reușit. Și nu doar la nivel local, dar și internațional. Exista o sinergie absolută ceea ce ne motiva să vrem să realizăm mai multe.
Foto: arhiva persoanală
– Cu siguranță, de-a lungul carierei Dvs. ați vizitat mai multe vinării din Est și din Vest. Există diferențe, cum se face vinul la ei și la noi?
– Am avut ocazia să cunosc diferite tipuri de producție a vinului în țări din Europa, în Noua Zeelandă sau Africa de Sud. Principala concluzie la care am ajuns este că fiecare vin își are propria individualitate. Noi, cei care venim din comunismul sovietic, ne amintim acele vremuri când producția vinicolă era orientată exclusiv spre cantitate. Vinul era dus în Rusia cu vagoanele și era cumpărat practic pe drum, până să ajungă la destinație.
În Europa cel mai mult m-au impresionat vinăriile mici, de familie. În regiunea vitivinicolă Mosel din Germania, spre exemplu, sunt vinării care au câte 2-3 ha de viță-de-vie. Ele produc aproximativ 6-10 mii de sticle fără etichetă și le păstrează în beciuri. Acestea sunt vizitate de turiști care se odihnesc în mini-hoteluri situate în locuri pitorești, degustă vin și bucate locale. Comparativ cu gigantomania sovietică cu care eram obișnuiți, pentru mine aceste vinării erau ceva neobișnuit, îmi păreau de domeniul fantasticului.
– Acum și Republica Moldova a luat-o pe același drum, al partidelor mici, al vinurilor locale, fiecare cu specificul său?
– Există această tendință. De altfel, nici nu era să pornesc afacerea cu propria vinărie. Dar mai avem mult de lucru pentru comercializarea vinului, inclusiv pe piața locală. Pentru mine este un exemplu modul de promovare a vinului tânăr Beaujolais Nouveau din Franța. În această zi, ambasadele Franței din întreaga lume primesc vin de acest tip și organizează prezentări de vin din roada nouă.
O experiență interesantă am trăit-o în Africa de Sud. Turismul în această țară a fost creat pe interesul oamenilor de a cunoaște mai mult despre istoria apartheidului de aici. Un itinerar turistic în această țară poate să includă mai întâi o excursie într-un ghetou de apartheide, o ieșire în largul oceanului pentru a vedea rechinii, apoi, neapărat, o vizită la o vinărie, și, ulterior, la o fabrică de diamante. Ei și-au găsit identitatea turistică pe care o promovează în întreaga lume. Și noi ar trebui să facem la fel. Uneori, în acest sens, ne scapă niște lucruri importante.
– Cum este văzut vinul moldovenesc peste hotare?
– Vinul moldovenesc este cunoscut în toată lumea, acesta și-a creat vizibilitate inclusiv în cadrul mai multor concursuri internaționale, unde a obținut diverse premii și medalii. Vinificatorii noștri sunt mereu în căutarea ideilor noi, pentru a-și mulțumi consumatorii. E foarte interesant să urmărești acest proces.
– De unde începe istoria Vinăriei Etnovin?
– Am purtat această idee în minte câțiva ani. Toată viața am lucrat la stat. Am ajuns însă la o vârstă când interiorul meu a vrut altceva, chemat de alte orizonturi. În 2014 am avut o colaborare cu niște parteneri japonezi în cadrul unui proiect comun pe care l-am pus pe picioare. Acesta ne oferea mai multe oportunități. Dar situația în Republica Moldova a devenit incertă, cu schimbări imprevizibile. Or, partenerii noștri aveau nevoie de stabilitate. La un moment dat, ei și-au pierdut interesul față de acel proiect. Atunci am decis să lansez propria afacere.
– De ce ați decis să vă numiți proiectul Etnovin?
– Cu denumirea ETNO+VIN am vrut să accentuăm caracterul autohton al vinurilor noastre. Deviza noastră este „ETNOVIN – O MARCĂ LOCALĂ PENTRU GUSTURI REGALE!”. Și în denumirile vinurilor pe care le producem ne-am ghidat de acest specific național, de accentul pe indigen, apelând la expresii cu un iz neaoș popular: Viața Lungă, Pe Cal Alb, Nurii Doamnei, Vorbă Dulce, Amintiri, Mierea Ursului.
– Citisem undeva că la producerea vinurilor Etnovin folosiți așa-numita tehnologie old style. În ce constă aceasta?
– Ne-am propus să fabricăm vinul după tehnologia clasică, care permite vinului să fie recunoscut după locul de proveniență. Noi nu folosim butoiul sau rumegușul, tehnologie numită barrique, deși aceasta e foarte populară acum. Fiecare metodă de producere a vinului are avantajele sale, iar vinificatorul decide singur ce vrea să ofere consumatorului său.
La întreprinderea noastră nu folosim metoda de presare a strugurilor, astfel sâmburii rămân întregi și băutura nu are gustul amar de după teasc. Noi vrem cu ETNOVIN să ne detașăm puțin de standardele moderne și să aducem în actualitate tehnologia clasică. Acest lucru ne îngustează segmentul pieței spre care ne orientăm, dar noi încercăm să ne găsim consumatorii fideli care ne vor aprecia produsul. Mie puteți să-mi dați să gust o sută de vinuri și eu îl voi recunoaște pe-al meu. Mi-a zis cineva odată, la un vernisaj, că a gustat vinul nostru și și-a amintit de tinerețe. Cam asta și înseamnă old style.
– Dacă producerea vinului este o artă, cum reușesc vinificatorii să inventeze diverse arome?
– Nu inventăm aromele vinului. Doar îi creăm condițiile necesare pentru ca el singur să-și descopere savorile originare. E ca și în grădinițe sau universități: oamenilor le sunt create anumite condiții, iar ei singuri își manifestă individualitatea. Contrar prejudecăților, vinificatorii nu beau mult vin. Pentru dânșii nu contează cantitatea, aflați mereu în căutare, ei vor să descopere gusturi și arome noi. Un vinificator bun este ca un artist care, în funcție de materialul folosit, îl ciocănește pe toate părțile pentru a scoate din el nuanța, inefabilul, specificul irepetabil.
Calitatea unui vin depinde în proporție de 70% de modul în care a fost crescută și îngrijită vița-de-vie. De aici și grija noastră pentru selectarea unor terenuri viticole care să corespundă mai multor parametri: calitatea solului, accesul la soare, ventilația dintre rândurile de vie. Mai departe, vinificatorul trebuie să calculeze exact vremea culesului. Când strugurii încă nu sunt copți, aciditatea acestora este mai ridicată, doar când ajung la „maturitatea tehnologică” raportul dintre zaharuri și acizi este echilibrat și vinul va conține mai multe substanțe nutritive.
În procesul de maturare a vinului, unul și același soi de struguri poate să redea arome și gusturi diferite. Vinul își descoperă singur calitățile specifice. Dacă ții un vin la temperaturi mai joase, gustul acestuia va fi diferit decât unul care se maturizează la temperaturi mai ridicate. E un lucru firesc, vinul este un organism viu. Ca orice ființă vie, el se naște, crește, se maturizează, îmbătrânește.
– Reiese că trebuie să riști, dacă vrei să descoperi o aromă nouă, un gust deosebit?
– Exact! Spre exemplu, noi am riscat cu Ice Wine din soiul Feteasca Regală, de fapt, este primul vin de gheață pe piața autohtonă făcut anume din acest soi. Am cules roada după ce strugurii au trecut de maturitatea tehnologică și exista riscul să o pierdem din cauza condițiilor climaterice specifice unei toamne târzii, cu atât mai mult că vinurile din categoria Ice Wine sunt dulci datorită concentrației sporite de zahăr în struguri, obținute în rezultatul înghețării, iar soiul Feteasca Regală este unul sensibil la diferiți factori. Totuși, după ce am făcut acel vin, am înțeles că are un gust aparte. Ca orice artă sau, să-i zic mai pământește, ca orice activitate, în vinificație fiecare vinificator își are propria abordare. Spre exemplu, vinurile noastre sunt foarte extractive. Adică extractul de vin este mai mare în raport cu cantitatea de apă din băutură. Dacă în vinurile roșii obișnuite extractul de vin este de circa 21-24 g/dm³, Pe Cal Alb conține un extract de vin de 33 g/dm³. Avem și vinuri cu un extract de 43 g/dm³. Sau, să zicem, vinurile rose – în Moldova acestea se fac mai ușoare, mai aproape de vinurile albe. Noi le facem mai extractive, mai corpolente, mai bogate, mai aproape de vinurile roșii. Respectiv, aroma acestora îți alintă o perioadă mai lungă papilele gustative. La rândul lor, fiecare dintre vinurile noastre albe își are propriul caracter, fiecare are un gust diferit. De aici și convingerea mea că ele își vor găsi propriul consumator.
– Unde se află Vinăria Etnovin?
– Ne aflăm la Cricova, aici ne-am concentrat toată producția. Fabricăm șase tipuri de vin, într-o cantitate de aproximativ 15 mii de sticle în total. Mă ajută fiica, ginerele și socrul. Ultimul, încercând să prindă în cuvânt tăcerea din chiotul aromelor și a gustului.
– Ați început să exportați vin și peste hotare?
– Deocamdată nu avem cantități suficiente de vin pentru export, dar am participat la un vernisaj în Franța, iar acum am trimis vinurile noastre pentru a le prezenta în Italia, Marea Britanie și România. În curând însă vinul nostru va ajunge și în Japonia. Deocamdată pregătim terenul.
– Avem deja două ore de când discutăm despre vin și vreau să vă întreb, în opinia Dvs., cum putem promova cultura consumului moderat de alcool în țara noastră?
– Cultura consumului moderat de vin este esențială, deși, la noi, de multe ori este ignorată. O cantitate mare de vin se produce în condiții casnice, iar aici nu știu dacă putem să vorbim despre o cultură a consumului. Se bea, să recunoaștem, ca pe vremurile sovietice, cine și ce produce. Cultura vinului este indisolubil legată de cultura generală a populației, de alte valori naționale. Aici, după mine, problema constă în faptul că la noi se consumă prea mult alcool și nici măcar nu vin, dar votcă și surogatele acesteia. Cu toate că noi nu suntem lideri la capitolul consumului de alcool așa cum ne-am obișnuit să credem. Datele Organizației Mondiale a Sănătății, la care se face mereu referire, au la bază bolile asociate cu consumul de băuturi alcoolice, nu cantitatea de alcool consumată anual de fiecare dintre noi.
În Republica Moldova vinul este consfințit prin lege ca produs alimentar, conține toate substanțele necesare sănătății noastre, rămâne ca noi, vinificatorii, împreună cu mass-media să lucrăm împreună la cultura consumului de vin.
– La ce să ne așteptăm de la Etnovin în acest an și ce vinuri trebuie neapărat să degustăm?
– Anul acesta am început să facem vin din soiul de struguri Legenda. Acest soi a fost creat de Institutul Național al Viei și Vinului și este cultivat doar de o singură întreprindere agricolă, așa că doar noi vom avea acest tip de vin. Desigur, vă recomandăm vinurile noastre din seria Ice wine, despre care am vorbit mai sus. Efectul temperaturilor joase a fost pe măsura așteptărilor noastre și a ieșit un vin superb.
P.S. Wine Paradox
Înainte de a alege un vin, vă recomandăm să priviți acest reportaj scurt despre paradoxul vinului. Secretul constă în faptul că vinul are niște compuși numiți polifenoli, aceștia sunt printre cei mai puternici antioxidanți. Un grup de cercetători din Uniunea Europeană a realizat o serie de studii care demonstrează legătura dintre consumul moderat de vin și longevitatea vieții. Aceștia au demonstrat că în țările unde există cultura consumului de vin oamenii trăiesc mai mult. Acest fenomen a fost numit „paradoxul vinului”. Crearea vinului “Viață Lungă” de la Etnovin, care are extrasul de 45 gr/dm3, a fost inspirată anume de rezultatele cercetărilor prezentate în acest film.
P.P.S. În „repertoriul” vinicol Etnovin sunt șase vinuri din diverse soiuri de viță-de-vie: vinuri albe, roșii și rose, printre care și vinuri de tip Ice Wine din soiul Feteasca Regală – un produs nou pentru Republica Moldova. Vinurile de la Etnovin pot fi degustate în câteva restaurante din Chișinău (Oliva, Pegas, Casa Dacă, Propaganda, Gastro Bar, Grill House, Popas Vânătoresc) și pot fi cumpărate în Vinoteca www.wine.md, Casa Vinului sau direct de la vinăria Etnovin din or. Cricova.
