Adjunctul procurorului general Ruslan Popov a prezentat astăzi la ședința Comisiei parlamentare securitate, apărare și ordine publică un raport care se referă la dosarele penale ce vizează frauda bancară. Raportul conține nume concrete de persoane și firme care au fost implicate în devalizarea celor trei bănci și au ajuns să fie bănuite sau învinuite, dar și numele celor care au fost deja condamnați pentru anumite ilegalități conexe la furtul bancar. Public, aceste nume nu au fost anunțate.

Deputații s-au arătat indignați de faptul că mai multe persoane publice, inclusiv care au făcut parte din Guvernul condus de Iurie Leancă, în perioada în care au fost oferite garanțiile de stat pentru cele trei bănci falimentare, nu au ajuns să fie bănuite în dosar.

Premierul Iurie Leancă, ministrul Finanțelor Anatol Arapu, ministrul Economiei Andrian Candu, alte persoane publice ca factori de decizie nu se regăsesc nici în lista bănuiților, nici în lista învinuiților, cu excepția guvernatorului Drăguțan. Sub învinuire sunt puse persoanele executorii. Se găsesc aici niște persoane din Comisia de concurs, dar aceste persoane au executat hotărârea de Guvern și eu cred că sunt țapi ispășitori”, a precizat deputatul PPDA Alexandru Slusari.

Cei care au „lobat” legi nu figurează în dosarele penale

Deputatul democrat Alexabndru Jizdan a atras atenția la proiectele de legi care au fost promovate înainte de frauda bancară și datorită cărora a fost posibil acest furt din sistemul bancar. Nici autorii acestor proiecte nu se regăsesc în raportul Procuraturii Generale.

„Trebuie să avansăm și să vedem factorii de decizie care au stat în spate. Aseară m-am uitat cine sunt autori la perlele astea. Fără ele nimic nu era posibil”, a spus Jizdan.

Procurorul Ruslan Popov afirmă că toate investigațiile în frauda bancară s-au făcut sub fosta conducere a Procuraturii și nu poate spune de ce nu se regăsesc în dosarele penale persoane publice bănuite sau învinuite, dar „noi abia acum am clarificat și urmează să întreprindem toate măsurile”.

Acesta a punctat că raportul Kroll nu poate fi pus la baza acuzațiilor și nu poate fi folosit ca probă pentru a obține sentințe de condamnare în frauda bancară. La sfârșitul notei informative prezentate deputaților, procurorii au indicat 14 probleme cu care se confruntă și fără ajutor din exterior nu pot finaliza anumite proceduri. „Am solicitat un audit, o expertiză judiciară cu privire la creditele oferite și nu îl putem obține”, a adus un exemplu Popov.

Pedeapsă cu amendă după un furt de 3 milioane de euro

Deputații s-au arătat nedumeriți și de unele sentințe pe care le-au primit anumite persoane implicate în frauda bancară. Într-un caz, o persoană fizică care și-ar fi însușit 2,8 milioane de euro a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, iar o altă persoană care gestiona o companie implicată în fraudă și care ar fi prejudiciat banca cu trei milioane de euro a fost pedepsit doar cu amendă, firma fiind lipsită de dreptul de a mai activa.

„Cum de procedat când o instanță vădit aprobă o sentință nejustificată”, a întrebat deputatul Jizdan, iar procurorul a răspuns că pot fi utilizate doar căile de atac, apelul sau recursul, alte acțiuni legale nu pot fi întreprinse și nu poate fi pusă la îndoială o sentință judecătorească, dacă nu sunt probe care să demonstreze că ar fi fost influențată.

Puține informații despre Filat și Platon 

Deputatul Alexandru Slusari a remarcat că în raportul Procuraturii există informații detaliate, cu cifre și nume concrete, ce vizează grupul Gacichevici, Șor, Plahotniuc, dar se vorbește foarte superficial despre grupările Filat și Platon.

Ele au participat la furt sau au avut o tangență colaterală în acest proces?”, a întrebat Slusari, dar nu a primit un răspuns concret de la procurorul Ruslan Popov.

Procurorul a mai informat deputații că ancheta se desfășoară mai greu pentru că multe documente  poartă parafa secret. Recent s-a cerut desecretizarea mai multor acte. La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul Finanțelor a desecretizat practic toate documentele ce țin de activitatea Comisiei care a pregătit acordarea garanțiilor de stat pentru cele trei bănci falimentare.

Ruslan Popov a confirmat faptul că nu a fost recuperat niciun leu din banii care au ajuns în offshore în urma fraudei bancare. Acesta a vorbit despre sechestrul care s-a pus pe următoarele bunuri: mașini în valoare de 35 mil lei, încăperi locative de 19,5 mil lei, teren agricol și utilaj agricol de peste 2 mil lei, conturi bancare cu 19,5 mil lei și bani în numerar în sumă de 4,6 mil lei.

În total, în dosarele penale deschise după frauda bancară 41 de persoane și 11 companii au statut de învinuit. Procurorii au trimis 26 de comisii rogatorii în diferite țări pentru a obține informații relevante pentru anchetă, dar au primit răspunsuri, deocamdată, doar la opt comisii.

Suntem liberi și scriem pentru tine. Tu meriți! O facem cu pasiune, dedicație și onestitate. Iar pentru a continua, avem nevoie de ajutorul tău!

Susține redacția TV8.md cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon.

Îți mulțumim!