Cele mai mari epidemii din istorie s-au soldat cu milioane de morți, iar unele dintre ele fac încă mii de victime în fiecare zi. Cu toată dezvoltarea pe care a cunoscut-o medicina, aceste epidemii reprezintă modul prin care natura ne amintește că în ciuda celor mai mari eforturi ale noastre, ea a fost și va rămâne în postul de control.
Poliomielita
Unde: Statele Unite ale Americii
Când: A început în anul 1916 și a atins punctul culminant în 1952
Mulți oameni de știință cred că virusul poliomielitei dădea târcoale de mii de ani, însă, în America începutului de secol XX această boală a creat o epidemie care a cauzat panică în întreaga țară. Prima apariție s-a înregistrat în 1916, însă vârful epidemiei a fost atins în 1952, când s-au raportat peste 58 de mii de decese. Boala a afectat mii de oameni de-a lungul deceniilor, ducând la instaurarea panicii și a situațiilor de carantină prelungite. După 1952, boala a omorât aproximativ 6000 de oameni și a lăsat mult mai mulți paralizați. Odată contactat, virusul nu avea leac, însă în 1950 Dr. Jonas Salk a inventat vaccinul împotriva poliomielitei. Mulțumită acestei invenții și altor vaccinuri eficiente, America nu a mai înregistrat cazuri de poliomielită din 1979, scrie life.ro.
Epidemia de variolă
Unde: Americile colonizate
Când: în anii 1600
Imediat ce Lumea Nouă a fost descoperită de exploratorii europeni, mulți dintre nativii americani au fost osândiți. Coloniștii europeni au adus cu ei și boli la care ei dobândiseră imunitate, dar la care nativii americani nu fuseseră niciodată expuși. Fără o imunitate naturală, acești nativi au fost vulnerabili în fața bolilor străine, în special a variolei. Odată pătrunsă în rândul populației native, variola s-a răspândit foarte repede pe continent și a contaminat nenumărate triburi locale. Se estimează că au murit în jur de 90 de milioane de nativi americani din cauza acestei epidemii. Un vaccin împotriva variolei a fost în 1796, însă și azi mai sunt izbucniri ale acestui virus.
Epidemia de Ciumă Bubonică
Unde: Europa și Asia
Când: Între 1314-1351
Amintită adesea sub numele de „Moartea Neagră”, cea mai mare pandemie de ciumă bubonică a ucis un număr foarte mare al populației în jurul anului 1300.
Ciuma bubonică începuse să dea târcoale de ceva vreme, însă termenul de „Moartea Neagră” se referă la o perioadă de timp de patru ani care a omorât aproape două treimi din populația Europei. Ciuma Bubonică este considerată a fi prima pandemie adevărată care s-a răspândit rapid și eficient cu ajutorul șobolanilor și a altor rozătoare la început, iar apoi de la om la om.
În mod deloc surprinzător, această epidemie a perturbat complet societatea europeană, economia și politica, lăsând o cicatrice adâncă în istoria continentului.
Ca un lucru interesant trebuie amintit următorul aspect: șobolanii sunt purtători de ciumă bubonică, însă există un motiv indirect pentru care rozătoarele au ajuns să răspândească atât de repede această boală. În 1232 Papa a declarat pisicile ca fiind ale lui Satana. În următorii 100 de ani, milioane de pisici au fost strangulate, permițând șobolanilor să se înmulțească exponențial fără nicio barieră din partea prădătorului lor natural.
Ciuma lui Justinian
Unde: Constantinopolul erei bizantine
Când: anul 540.
Împăratul bizantin Justinian este cel mai bine cunoscut pentru campania sa militară prin care a încercat să readucă Roma antică la gloria de pe vremuri.
Cu toate acestea, în timpul acestei perioade circula o boală mai mortală ca orice război, care s-a răspândit în toată regiunea mediteraneană.
Ciuma și-a croit drum din capitala Bizanțului, Constantinopol în anul 540, unde a devastat complet orașul antic. Conform anumitor rapoarte, când a atins vârful epidemiei, ciuma lui Justinian omora peste 5000 de persoane pe zi. Aproximativ 200 de ani după această epidemie, boala a mai avut răbufniri ocazionale prin Europa și Asia, însă nici una nu a mai atins nivelul de la Constantinopol.
Epidemia de febră galbenă
Unde: Philadelphia, Statele Unite ale Americii
Când: 1793
În vara anului 1793, un vapor cu refugiați din Caraibe ajungea în Philadelphia, unul dintre cele mai mari și aglomerate porturi din America. Refugiații aduceau cu ei febra galbenă, o potențială boală letală răspândită de țânțari – lucru imposibil de prevenit având în vedere umiditatea orașului și lunile călduroase de vară. Mulți localnici au plecat din oraș, însă se estimează că în acea vară au murit peste 2000 de persoane din cauza febrei galbene.
Febra galbenă există și azi, cauzând un număr de aproximativ 30 de mii de decese anual, în special în țările subdezvoltate din punct de vedere economic, unde tratamentul nu este de găsit.
Epidemia de Tifos
Unde: Europa.
Când: Anii 1600 și între 1914 și 1918
Tifosul este o boală infecțioasă extrem de contagioasă care se răspândește cel mai ușor și repede la populația care trăiește în cartiere aglomerate. În anii 1600, tifosul a înconjurat orașele europene și foarte curând s-a răspândit pe tot continentul, curmând peste 10 milioane de vieți.
A doua epidemie a apărut în timpul primului Război Mondial când România, Polonia și Rusia și-au văzut soldații decimați de boală. Din nou, răspândirea rapidă a bolii infecțioase poate fi pusă pe seama condițiilor de viață insalubre din timpul războiului.
Holera
Unde: Asia, Orientul Mijlociu, Europa și America
Când: din 1817 până în prezent
Au fost 7 epidemii de holeră încă din secolul al XIX-lea și până azi, deși boala bântuie de mii de ani.
Holera fusese o boală comună în unele regiuni din India, însă în 1817 comercianții care călătoreau pe râul Gange au răspândit-o pe tot continentul. Până în 1930 holera a ajuns și în țările Europei și în America, cauzând mai multe explozii de epidemie. Cea mai severă epidemie de holeră a apărut în Iraq, unde peste 18 mii de oameni au fost uciși într-o perioadă de 3 săptămâni în anul 1921. Din păcate, izbucniri ale holerei mai apar și azi, iar cifrele arată aproximativ 3-5 milioane de cazuri anual, cu un raport de 120 de mii de morți.
Epidemia de Gripă Spaniolă
Unde: În întreaga lume
Când: 1918
Epidemia de gripă care a curmat viețile a zeci de milioane de oameni pe parcursul unui singur an, a fost una dintre cele mai mari și mortale epidemii înregistrate în istorie.
În timpul acestei manifestări globale, despre care se estimează că a infectat aproximativ o treime din populația planetei, mai mulți oameni au fost omorâți de gripă decât au fost omorâți în primul Război Mondial.
Gripa Spaniolă a fost împrăștiată în toată lumea de soldații care se întorceau acasă, mulți dintre ei infectați din timpul războiului.
Această epidemie globală a dus la închiderea afacerilor, a școlilor și a lăsat mii de copii orfani.
Această tulpină specială de gripă este similară cu tulpinile pe care le vedem azi, însă era caracterizată de acumularea excesivă de lichid în plămâni.
SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)
Unde: Asia, America de nord și de sud, Europa
Când: 2003
SARS provine din Asia și s-a răspândit rapid prin contactul cu fluidele unei persoane infectate, inclusiv picăturile microscopice de mucus sau salivă care ajung în aer prin strănut sau tuse. Din această cauză, a crescut popularitatea măștilor chirurgicale purtate de oameni în locuri publice.
Sindromul acut respirator sever (SARS) a infectat foarte multe țări, raportul fiind de 8000 de persoane bolnave și 774 de decese înregistrate până în iulie 2003, când s-a reușit punerea sub control a epidemiei.
Ebola
Unde: Africa
Când: 2014
Virusul fatal Ebola s-a transmis la oameni prin contactul cu animalele sălbatice, iar apoi s-a răspândit rapid de la o persoană la alta în toată Africa centrală și de vest. Au mai fost și alte manifestări ale virusului Ebola în trecut, însă în 2014 a fost cea mai rea epidemie din istorie.
Boala s-a răspândit în sate și comunități locale ca focul de preerie, populația beneficiind de un sistem de sănătate sărac sau inexistent, lipsa infrastructurii punând bazele unei panici de amploare.
Foarte mulți voluntari care au mers în Africa să ajute la vindecarea bolnavilor s-au infectat și ei, iar rata de fatalitate s-a ridicat la 50% dintre victime. În trecut, rata de fatalitate a virusului Ebola a fost de 90% dintre cazurile de bolnavi, însă, la momentul respectiv nu s-a instaurat starea de epidemie.
Până în noiembrie 2015, boala a curmat 11314 vieți. Noi cazuri de Ebola mai sunt și azi raportate, dar în cea mai mare parte boala este ținută sub control pentru a nu se mai transforma într-o epidemie.
