Curtea Supremă de Justiție a publicat decizia motivată în dosarul „grupului Petrenco”, care pe 11 februarie a fost trimis la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet de magistrați.
CSJ a stabilit că „instanţele de fond vădit și de apel tendenţios şi pripit s-au expus asupra vinovăţiei inculpaţilor de comiterea infracţiunii de dezordini în masă. Instanțele doar au enumerat probele puse la baza condamnării, dar nu au supus analizei toate probele pe fiecare caz în parte, pentru a fi dovedită vinovăţia persoanelor”.
La fel, CSJ susține că, neclarificând toate detaliile, dar ghidându-se de opinia procurorului despre vinovăţia inculpaţilor, primele două instanțe au încălcat principiile echităţii procedurii şi le-a lezat inculpaților dreptul la o justiție independentă şi imparţială.
„De fiecare dată când se impută o atare infracţiune, circumstanţele factologice urmează să conţină descrierea concretă a modalităţilor normative de realizare a laturii obiective a acesteia. La caz, descrierea acestora în rechizitoriu lipseşte, făcând ca actul de învinuire să fie lipsit de claritate…Este inacceptabil faptul că instanţa de apel, procedând de o manieră similară ca şi prima instanţă, nu a acordat o atenţie sporită celor consemnate de inculpaţi pe parcursul instrumentării acestei cauze penale”, se spune în decizia CSJ.
Din document mai aflăm că procurorul și-a retras pretențiile, deși inițial a solicitat agravarea pedepselor în privinţa tuturor inculpaţilor. Acuzarea de stat a făcut ulterior recurs și a cerut individualizarea pedepsei în privinţa inculpaților.
„Procurorul, conducându-se de prevederile art. 53; 407; 423 Cod de procedură penală, îşi retrage parţial cerinţele, solicitând încetarea procedurii de recurs în privinţa inculpaţilor Petrenco Gr., Grigorciuc P., Amerberg M., Roşco Al., Jurat Vl., 53 Buznea O., Druzi A., Ivanciuc S. Totodată, solicitând admiterea parţială a recursului ordinar înregistrat la 08.05.2019, cu casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău”, citat din decizia motivată a CSJ.
Amintim că „grupul Petrenco” a fost condamnat pentru că, în septembrie 2015, a organizat un protest în fața sediului Procuraturii Generale, care a provocat dezordini în masă. Grupul a fost învinuit că a avut scopul de a destabiliza situația, a aplicat violența şi a opus rezistență reprezentanților autorităților, exprimată prin îmbrâncire şi aplicarea de lovituri cu obiecte pe care le aveau asupra lor, utilizate în calitate de arme.
În martie anul trecut, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe care i-a condamnat pe membrii „grupului Petrenco” la închisoare cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani. Dosarul „grupului Petrenco” a fost catalogat ca fiind unul politic.
