Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1707: Sabotaj rus în România, pod distrus la Kiev și soldați din Burundi pe front. Zelenski are 3 variante

Europa repornește turismul. Care sunt datele la care statele europene își redeschid granițele turiștilor

Imagine simbol
12 iunie 2020, ora 09:26

Pandemia provocată de noul virus a îngenuncheat industria turismului la nivel mondial. Venirea verii, alături de nevoia oamenilor de a călători și de a intra în normalul ante-pandemic au reprezentat necesarul reluării turismului, cel puțin, la nivel european. După un blocaj de aproximativ trei luni, Europa se lasă traversată, din nou, de turiști. Cu o mai mare precauție și respectând noile măsuri de protecție socială, iată care sunt datele la care statele europene decid să pună capăt restricțiilor de circulație, scrie wall-street.ro.
Austria este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Din 15 iunie, Austria deschide frontierele cu statele membre Uniunii Europene. Granițele Austriei se redeschid, pentru toți turiștii, la 1 iulie, însă intrarea în țară se va face în baza unui certificat/pașaport de sănătate.

Ungaria are granițele deschise pentru: România, Slovacia și Serbia, accesul fiind făcut cu anumite restricții. Cei care vin din Republica Cehă pot intra în statul ungar, doar dacă au călătorit prin Slovacia. Cât despre frontiera cu statul croat, croații pot intra în Cehia doar dacă au rezervare pentru o vacanță.

Granițele Belgiei sunt încă închise pentru călătorii care nu sunt imperios necesare. Guvernul a anunțat planul de redeschidere a granițelor începând cu 15 iunie pentru cei care vin din state membre ale Uniunii Europene, dar și din Marea Britanie. Listei i se adaugă și patru state care fac parte din spațiul Schengen: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia.

Bosnia și Herțegovina. Guvernul bosniac a hotărât ca, pentru moment, granițele să fie deschise doar pentru vecinii statului. Bineînțeles, în stat pot intra șoferii care transportă marfă, rezidenții sau diplomații. O dată exactă pentru deschiderea frontierelor pentru toți turiștii nu este încă cunoscută.

Bulgaria a decis deschiderea granițelor de la 1 iunie. În Bulgaria pot intra cetățeni sau turiști din următoarele regiuni: statele membre Uniunii Europene, Marea Britanie, San Marino, Andorra, Monaco, Vatican, Serbia, Macedonia de Nord.

Din 9 iunie, Cipru a deschis frontierele pentru 19 țări europene. Începând cu 20 iunie, granițele vor fi deschise pentru cetățenii din alte 13 țări: Grecia, Malta, Bulgaria, Norvegia, Austria, Finlanda, Slovenia, Ungaria, Danemarca, Israel, Germania, Slovacia și Lituania – fără a fi nevoie de vreun certificat. Polonezii, cehii, estonienii, elvețienii, românii și croații nu vor fi eliberați de această obligație.

Aflată pe lista statelor cel mai puțin afectate de noul virus, Croația a deschis granițele cu Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Germania începând cu 29 mai. Pentru moment, Croația nu solicită testare COVID-19 la intrarea pe teritoriul său sau vreun alt document care să ateste că turistul respectiv nu a fost infectat cu noul virus. La 1 iulie, Croația intenționează să deschidă granițele pentru toți turiștii.

Republica Cehă a deschis granițele cu Slovacia și Ungaria, începând cu 27 mai, respectând anumite restricții. De la 5 iunie, granițele cu Austria și Germania au fost deschise (chiar cu 10 zile mai devreme decât era programat). În plus, cetățenii din celelalte state europene pot intra pe teritoriul ceh (turism de afaceri sau pentru studii) dacă fac dovada testării negative cu noul virus.

Granițele statului sunt închise pentru turiști. În prezent, pe teritoriul statului pot intra doar rezidenți din Danemarca sau Insulele Feroe, doar cu un motiv bine întemeiat. Începând cu 15 iunie, Copenhaga își va deschide granițele pentru turiștii germani, islandezi și norvegieni. Iar din 8 iunie, oameni din statele membre Uniunii Europene și din Marea Britanie au interdicție de a intra în Danemarca până la finalul verii.

Din 15 iunie, Elveția deschide frontierele cu: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Marea Britanie. Alte măsuri de relaxare a restricțiilor vor fi anunțate la data 6 iulie.

Începând cu 1 iunie, Estonia primește persoane care nu au simptomele noului virus, din statele membre Uniunii Europene, din cele care fac parte din spațiul Schengen, dar și din Marea Britanie și Irlanda de Nord. Însă, statul estonian solicită ca la intrarea pe teritoriul său să fie respectate regulile de carantină. În schimb, pentru părăsirea statului nu sunt restricții.

Federația Rusă. Pe 8 iunie, oficialii moscoviți au declarat că vor redeschide granițele de îndată ce numărul de noi cazuri va scădea. Pentru moment, turismul de afaceri sau pentru studii este permis. Rusia nu a anunțat încă o dată la care turismul internațional ar putea fi reluat.

Granițele Finlandei rămân închise până pe, cel puțin, 14 iunie. La mijlocul lunii mai au fost redeschise pentru muncitori din spațiul Schengen.

Franța, unul dintre statele puternic afectate de noul virus, nu a anunțat, încă, o dată oficială pentru reluarea turismului. Însă autoritățile franceze mizează pe data 15 iunie.

Cunoscută pentru modalitatea eficientă de a stopa răspândirea noului virus, dar și pentru abatoarele în care s-au infectat câteva zeci de români, Germania și-a deschis granițele, gradual și foarte bine condiționat, începând cu 16 mai.

Grecia permite, în prezent, călătoriile interne, fără restricții.

Data de 15 iunie este cea la care se așteaptă ca frontierele să fie deschise pentru toate statele membre Uniunii Europene, fără a fi necesare măsuri de restricție.

Din 15 iunie, au fost ridicate restricțiile pentru călătoriile în străinătate, iar zborurile internaționale se reiau de la 1 iulie.

Statele pentru care sunt ridicate restricțiile sunt: Albania, Australia, Austria, Macedonia de Nord, Bulgaria, Germania, Danemarca, Elveția, Estonia, Japonia, Israel, China, Croația, Cipru, Letonia, Liban, Lituania, Malta, Muntenegru, Ungaria, România, Noua Zeelandă, Norvegia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Coreea de Sud, Cehia și Finlanda.

Pe 31 mai, Grecia a publicat planul său de redeschidere a granițelor, implicit a turismlui, având următoarele trei etape:

1. Până la data 15 iunie: un număr limitat de zboruri este permis către Atena. Toți pasagerii vor fi testați și cazați într-un anumit hotel. În cazul în care testarea va fi negativă, carantinarea va dura șapte zile. Dacă rezultatul testării noului virus va fi pozitiv, carantina va dura 14 zile, cu îngrijirile de rigoare.

2. Perioada 15 – 30 iunie: Zborurile nu vor mai fi limitate la Atena, vor avea acces și la Salonic.

Turiștii din Albania, Australia, Austria, Macedonia de Nord, Bulgaria, Germania, Danemarca, Elveția, Estonia, Japonia, Israel, China, Croația, Cipru, Letonia, Liban, Noua Zeelandă, Lituania, Malta, Muntenegru, Norvegia, Coreea de Sud, Ungaria, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Cehia și Finlanda nu vor mai fi testați obligatoriu.

Testarea va avea loc numai dacă va fi cazul.

3. Perioada 1 iulie – final de an: zborurile vor fi permise pe toate aeroporturile. Testarea turiștilor se va face fie la întâmplare, fie dacă va fi cazul. De asemenea, sosirile pe mare vor fi permise de la 1 iulie.

Autoritățile irlandeze au stabilit ca oricine intră pe teritoriul statului să urmeze o carantină de 14 zile, exceptând pe cei care vin din Irlanda de Nord. În plus, aceștia trebuie să completeze un formular la sosire, care urmează un traseu epidemiologic.

Islanda intenționează să redeschidă granițele pentru statele membre UE și pentru Marea Britanie începând cu 15 iunie. Se va efectua testarea turiștilor, iar aceștia vor primi rezultatul prin intermediul unei aplicații pe telefonul mobil. Autoritățile islandeze încă nu au stabilit un protocol clar în cazul în care unul din teste ar rezulta pozitiv.

De pe 3 iunie, Italia a deschis frontierele cu țările membre Uniunii Europene, dar și cu Monaco și Elveția. Italia este prima țară europeană, și printre cele mai afectate de noul virus, care a decis să renunțe la măsurile de carantină la intrarea pe teritoriul său. Dată fiind această decizie, dar și faptul că a hotărât deschiderea granițelor cu mult înaintea altor țări europene, multe state consideră că Italia se află în pericol să sufere un al doilea val al infectărilor.

Din 15 mai, Letonia a deschis frontierele cu Estonia și Lituania. Începând cu 1 iunie, nu mai are loc niciun control epidemiologic la granița cu Lituania. În plus, potrivit informărilor autorităților, începând cu 3 iunie, persoanele care vin din statele membre Uniunii Europene nu mai trebuie să intre în carantină timp de 14 zile. Condiția pentru aceasta este ca statele respective să nu depășească, în ultimele 14 zile, numărul de 15 noi cazuri la 100.000 de locuitori.

Lituania și-a deschis frontierele cu vecinii săi baltici, Estonia și Letonia, începând cu 15 mai. De la data 1 iunie, la granița cu Letonia nu vor mai exista controale epidemiologice. În plus, Lituania permite intrarea polonezilor pentru turism de afaceri sau pentru studii.

Autoritățile din Malta au anunțat la finalul lunii mai că vor fi reluate activitățile turistice începând cu 1 iulie. Vor fi redeschide granițele pentru turiști din: Germania, Austria, Cipru, Elveția, Sicilia, Sardinia, Islanda, Slovacia, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Finlanda, Irlanda, Lituania, Israel, Letonia, Estonia, Luxemburg și Cehia.

Malta a fost primul stat european care a interzis zborurile spre și dinspre Italia, Spania, Franța, Germania și Elveția.

Granițele britanice sunt, în prezent, deschise. Începând cu 8 iunie, vizitatorii trebuie să respecte carantina de 14 zile. De la această regulă sunt exceptați cei care vin din Irlanda. Guvernul britanic a anunțat că aceste norme de conduită socială vor fi actualizate o dată la trei săptămâni.

Muntenegru permite intrarea turiștilor și nerespectarea caratinei de 14 zile, atâta timp cât statul din care provin nu este unul grav afectat de noul virus (o rată de transmitere mai mică de 25% la 100.000 de locuitori).

Autoritățile norvegiene au interzis orice tip de călătorie, în afara celui legat de locul de muncă. Turismul internațional va fi reluat după 20 august. Însă, începând cu 15 iunie, oameni din Danemarca vor putea intra în Norvegia. Următoarea etapă a relaxării restricțiilor va avea loc după 10 iulie.

Olanda a permis intrarea pe teritoriul său doar celor care aparțin spațiului Schengen, bineînțeles, urmând regulile de protecție socială. Toți ceilalți vor putea intra în Olanda după data de 15 iunie.

Polonia și-a închis granițele pentru multe dintre statele, incluzând Cehia, Slovacia și Germania. Potrivit autorităților poloneze, începând cu 13 iunie, în Polonia vor putea intra oameni din următoarele state (fără necesitatea respectării carantinei): Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia.

Granița Portugaliei cu Spania este deschisă muncitorilor și turismului de afaceri. Data estimată pentru ridicarea restricțiilor este 15 iunie, însă autoritățile nu au anunțat, încă, un set clar de norme în acest sens.

De la 1 iunie, Serbia a deschis granițele cu Bulgaria, Grecia și România.

Începând cu 10 iunie, Slovacia și-a deschis granițele pentru: Germania, Liechtenstein, Elveția, Slovenia, Croația, Bulgaria, Grecia, Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Norvegia, Danemarca and Islanda. De asemenea, de la această dată slovacii vor fi scutiți de purtarea măștii de protecție în public, în spații deschise.

Guvernul sloven a decis deschiderea granițelor începând cu 8 iunie pentru următoarele state: Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Estonia Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Elveția.

Cetățenii care intră în Slovenia din alte state, în afara celor enumerate mai sus, vor fi obligați să respecte carantina de 14 zile.

Spania. În ciuda anuțului făcut de Ministrul Turismului privind redeschiderea granițelor la 22 iunie, în ceea ce privește Portugalia și Franța, Guvernul spaniol a clarificat că Spania va fi deschisă turismului internațional începând cu 1 iulie. Pentru moment, cei care intră pe teritoriul spaniol trebuie să stea în carantină timp de 14 zile. Această regulă urmează să ia sfârșit la 1 iulie.

Închise la 19 martie, Suedia intenționează să deschidă granițele la 15 iunie.

Turcia. În prezent, toți cei care intră pe teritoriul statului turc sunt testați și trebuie să respecte o carantină de 14 zile. Turcia a anunțat că intenționează să deschidă granițele pentru 15 state, în decursul acestei luni, printre care și Italia, Sudan, Albania și Emiratele Arabe Unite.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

Sărbătoare pe 27 octombrie 2026: Ce nu ar trebui să faci de Sfânta Parascheva
Sărbătoare pe 27 octombrie 2026: Ce nu ar trebui să faci de Sfânta Parascheva
/VIDEO/ Brațe de muncă de peste hotare: Despre mituri, temeri și criza demografică din Moldova, la „Alo, TV8”
/VIDEO/ Brațe de muncă de peste hotare: Despre mituri, temeri și criza demografică din Moldova, la „Alo, TV8”
/VIDEO/ „Cea mai mare scurgere de date din istorie”: Ce riscă moldovenii ale căror IDNP-uri au fost compromise
/VIDEO/ „Cea mai mare scurgere de date din istorie”: Ce riscă moldovenii ale căror IDNP-uri au fost compromise
/VIDEO/ Ce ține femeile captive în relații violente: Povestea unei victime care a ajuns la închisoare după ce și-a ucis soțul
/VIDEO/ Ce ține femeile captive în relații violente: Povestea unei victime care a ajuns la închisoare după ce și-a ucis soțul
Datele a peste 750.000 de moldoveni, furate în urma atacului cibernetic: Ce riscă cetățenii și cum se pot proteja
Datele a peste 750.000 de moldoveni, furate în urma atacului cibernetic: Ce riscă cetățenii și cum se pot proteja

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente