Extinderea epidemiei de coronavirus provoacă tulburări pe piața muncii. Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul I 2020 s-a majorat în comparație cu trimestrul I 2019 de 2 ori. Totodată, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 3,5 ori, în concedii anuale, respectiv, de 2,9 ori, a celor în șomaj tehnic de 1,6 ori. Asta se arată în raportul prezentat de Biroul Național de statistici.
Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă, în trimestrul I 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 840,5 mii persoane2, fiind în descreștere cu 6,5% față de trimestrul I 2019 (898,6 mii).
Potrivit raportului Biroului Național de Statistică, în trimestrul I 2020 numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată (3,7% pentru bărbați și 4,6% pentru femei). Dintre care majoritatea, 60,6%, o constituie persoanele care nu au lucrat delo, 28,4% au lucrat la distanță, 25,5% din persoanele au lucrat mai puține ore pe săptămână, iar 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial.
Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul I 2020 s-a majorat în comparație cu trimestrul I 2019 de 2 ori. A crescut, respectiv, și ponderea acestora în total ocupare de la 2,4 în 2019 la 4,9% în 2020. Creșterea numărului acestor persoane este cauzată în totalitate de restricțiile impuse în legătură cu COVID-19. Repartizarea persoanelor după motivul absenței este următoarea:
- 34% nu au lucrat din cauza staționării activității la unitatea la care lucrează;
- 29% au fost nevoiți să-și ia concediul de odihnă anual;
- 28% s-au aflat în concedii neplătite;
- 6% s-au aflat în șomaj tehnic.
În comparație cu trimestrul I 2019 numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 3,5 ori, în concedii anuale, respectiv, de 2,9 ori, a celor în șomaj tehnic de 1,6 ori.
Din repartizarea absențelor de la locul de muncă după activitățile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de comerț (27,3%), industrie (24,8%), învățământ (15,4%). În rândul bărbaților predomină activitățile de comerț (32,8%) și din industria prelucrătoare (23,6%). Printre femei mai multe absențe au fost înregistrate în învățământ (31,8%), industria prelucrătoare și activitățile de comerț (a câte 21%).
Prestarea muncii la domiciliu
Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul I 2020, a constituit 16,6 mii persoane, în creștere de 2,5 ori față de perioada respectivă a anului trecut (6,75 mii).
Majoritatea absolută a creșterii (9,4 mii sau 96%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de COVID-19. Printre acestea, aproape fiecare a doua persoană (49%) a declarat că numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult.
Orele de lucru
COVID-19 modifică tiparele obișnuite și în raport cu durata efectivă a săptămânii de lucru. Astfel, în rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei, 86,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat deloc. În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situației epidemiologice acest indicator este de 2,7 ori mai mic, constituind 32,4% (în trimestrul I 2019 constituind 35,2%).
Program de lucru parțial
Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2020, a constituit 51,1 mii sau 6,3% din total ocupare. Din rândul acestora, 5,2 la sută au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor și transferul din inițiativa angajatorului la un asemenea program de lucru.
În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei au fost înregistrate discrepanțe pe sexe și medii. Astfel, ponderea bărbaților în totalul acestor persoane a fost de 41% și a femeilor, respectiv, de 59%; mediului urban i-au revenit 35,6% și mediului rural, respectiv, 64,4%.
Analogic altor situații provocate de pandemie, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani și 35-44 ani (39,8% și, respectiv, 30,9%).
