În plină pandemie, pe rețelele sociale și internet, au început să circule o serie de falsuri mediatice legate de cipuri. Unul dintre ele spune că, în timpul vaccinării, oamenilor le vor fi introduse microcipuri, iar prin intermediul lor, vor putea fi urmăriți sau controlați. Și majoritatea preoților de la noi promovează această teorie. Alarmant este că și unii pacienți, deși ajung în stare gravă la spitale, le cer medicilor să nu-i trateze de teamă să nu le implanteze asemenea dispozitive. Așa numita cipizare este un fals total, susține prorectorul Universității Tehnice din Moldova, pentru că prin microcipuri, ce există deja de 20 de ani, oamenii nu pot fi controlați nici într-un fel.
„Faptul că 5G cumva produce virus Covid-19, care ar permite cipizarea, care ar pemite control e absolut fals”, spune Dinu Țurcanu, prorector UTM.
Să le luăm pe rând. Legătura dintre coronavirus și 5G a fost combătută de mai multe ori, iar argumentul este că tehnologia funcționează în baza undelor magnetice, pe când virusul se trasmite prin picăturile umane. În Republica Moldova, tehnologia 5G ar putea să apară abia după 2023, afirmă prorectorul responsabil de informatizare.
„Nu poți instala absolut niciun echipament, să emită într-o bandă de frecvență, care nu este reglementată de către lege”, explică Țurcanu.
Tot un fals este și teoria că, prin intermediul vaccinurilor, care nici măcar nu sunt gata, în organism va fi introdus un microcip, iar odată cu el oamenii vor fi controlați și urmăriți. Contraargumentul lui Dinu Țurcanu este că microcipurile sunt pasive în corpul uman. Cu alte cuvinte, dispozitivele nu sunt încărcate cu energie electrică, deci nu emit semnale, iar acest lucru demonstrează că nu pot fi detectate.
„Eu vreau să spuns cetățenilor că este mai simplu să-i localizăm și urmărim prin intermediul telefoanelor mobile, prin intermediul ce accesează ei pe rețeaua publică Internet, ce postează pe rețelele sociale”, precizează prorectorul UTM.
Microcipul se activează doar dacă este atins milimetric de un dispozitiv ce emite un câmp magnetic. Un exemplu de microcip este cel din cardul bancar, pe care, ca să-l activezi trebuie să-l apropii de dispozitiv ca să-i citească datele. Sau cheile electronice, cu care deschidem ușile de la bloc sau oficii.
„Vorbim despre un card, pe care îl apropiem de un echipament, respectiv emite un câmp electromagnetic și se deschide ușa”, spune Dinu Țurcanu.
Un alt exemplu de microcip îl găsim pe hainele din magazine. Datorită dispozitivelor minuscule, ele nu pot fi furate.
„Există la magazin niște bariere care emit semnale în fiecare secundă și, dacă depistează un RFID, adică un cip identificator de frecvență radio, care nu a trecut prin casă, nu l-ai achitat, automat se conectează alarma”, explică specialistul.
Microcipurile, mai spune Țurcanu, sunt folosite de oameni pentru a conecta calculatorul, de exemplu, sau pentru a deschide ușa, sau pentru a te conecta la rețele sociale, fără a mai introduce parolele. Și cam atât. Acum o lună, și un moldovean, om de afaceri, și-a implantat de sine stătător un microcip în mână.
„Iată cipul aici. Se mișcă sub piele. Acuș verificăm cum funcționează. Iată senzorul, mâna”.
Teoriile conspiraționale, legate de noul coronavirus, au apărut în Statele Unite și în China, dar în scurt timp s-au răspândit în toate țările lumii. Ca un răspuns la aceste falsuri mediatice, mai multe organizații internaționale autorizate au inițiat campanii de dezmințire. Și preoții din Republica Moldova au semnat un apel, cerând Guvernului să nu-i oblige pe oameni să se vaccineze. În replică, premierul Ion Chicu a declarat că așa gen de informații nu ar fi circulat dacă am fi avut parte de o educație mai bună.
