În doar 170 din cele 916 localități rurale din Republica Moldova există servicii de colectare a deșeurilor. Numărul satelor unde deșeurile se colectează separat este și mai mic, arată datele Biroului Național de Statistică. Comuna Sărata-Veche din raionul Fălești este unul din exemplele pozitive, când locuitorii colectează separat deșeurile solide și beneficiază de servicii de salubritate. Datorită unui proiect european, comuna este mai curată, iar oamenii sunt mult mai responsabili în colectarea și depozitarea deșeurilor menajere.
O sută de lei pe an scapă gospodăria și localitatea de gunoi
După mai multe sondaje și instruiri, în 600 de gospodării din comună au fost instalate pubele în care se depozitează gunoiul menajer și saci pentru acumularea plasticului. În fiecare sâmbătă, un tractor trece pe la fiecare poartă și adună gunoiul menajer, iar plasticul este preluat de la locuitori o dată pe lună. Ulterior, gunoiul este dus la stația de sortare a deșeurilor din satul Călugăr, raionul Fălești. Serviciul costă 100 de lei anual, de fiecare gospodărie. Astfel, locuitorii au scăpat de grija transportării gunoiului și contribuie la protejarea mediului înconjurător.
A mers din casă în casă și a explicat oamenilor importanța separării deșeurilor
Valentina Caras, directoarea întreprinderii municipale, responsabilă de gestionarea deșeurilor din comuna Sărata-Veche, spune că procesul de instruire a populației a durat ceva timp. Este adevărat, nu toate gospodăriile au acceptat să beneficieze de acest serviciu, însă numărul acestora este foarte mic. „Acum 4 ani aveam100 de contracte în toată comuna, în care intră trei sate, acum avem 800 de contracte în comună, dintre care 600 doar în Sărata-Veche. A fost greu la început, dar acum oamenii s-au acomodat și au învățat ziua colectării – prima zi de marți din lună. Mai sunt cazuri când aruncă și alt fel de gunoi, dar mai rar deja și vedem cum crește cantitatea de plastic colectat. Pe lună adunăm câte 300-500 kg de plastic”, spune directoarea, care a mers din casă în casă pentru a le explica oamenilor importanța separării deșeurilor.
Plasticul la plastic, sticla la sticlă și… pășunile curate
Pentru a se asigura că fiecare persoană știe să separe corect deșeurile, autoritățile locale au organizat instruiri, inclusiv cu elevii din școală. În ajutorul autorităților au venit și așa-numiții „ambasadori comunitari” – câte un reprezentant de pe fiecare stradă, care a distribuit locuitorilor pliante cu informații despre separarea deșeurilor. Lilia Golovatiuc, consilieră locală, spune că anterior, când gunoiul era depozitat într-o groapă amenajată lângă o pășune, s-au înregistrat 5 cazuri când vacile care pășteau acolo au murit după ce au înghițit plastic. „Dacă nu vom opri acest dezastru al plasticului împrăștiat peste tot, această situație se va întoarce împotriva noastră. Plasticul necesită mulți ani ca să se descompună. Am experimentat până am văzut cât de des trebuie să venim să luăm plasticul și în ce zi e mai bine”, spune consiliera. Deși tariful de 100 de lei este prea mic pentru serviciul oferit și nu acoperă toate costurile aferente, Lilia Golovatiuc susține că deocamdată tariful va rămâne neschimbat.
Afirmația este susținută și de unii locuitori, care spun că tariful li se pare acceptabil și chiar ar fi dispuși să plătească și mai mult dacă s-ar majora. „Chiar și copiii știu cum să sorteze: plasticul aparte, sticla aparte. Ne-am obișnuit repede. Înainte nu știam ce să facem cu plasticul, aruncam totul la un loc. Sticla o mai folosim, dar plasticul nu. Tariful nu este mare, chiar cred că este prea mic. Cheltuielile cred că sunt mult mai mari decât plătim noi. Dacă vrem să fie un serviciu calitativ, care să motiveze și lucrătorii implicați în acest proces, și să ne asigurăm că tractorul poate fi reparat dacă se strică, desigur că suntem dispuși să plătim pentru servicii”, ne spune Natalia Sandu, locuitoare din Sărata-Veche.
Gunoiul nu mai este împrăștiat de vânt prin tot satul
Încheierea contractului pentru colectarea gunoiului i-a scutit pe locuitori de multe griji și costuri suplimentare. „Foarte mult ne ajută. Înainte adunam totul într-o ladă, chemam tractorul când se umplea, și ne costa mai mult pentru că fiecare își bătea capul de gunoiul din ograda sa. Ne-am obișnuit repede să separăm gunoiul. Este foarte important să facem asta pentru sănătatea noastră, dar și pentru aspectul estetic. E urât când stă tot gunoiul amestecat și e împrăștiat de vânt prin tot satul”, crede Nadejda Bulancea.
„Suntem foarte bucuroși că avem acest serviciu. Până acum adunam gunoiul undeva grămadă, chemam un tractor, găseam băieți să ne ajute la cărat. Acum, tractorul vine la poartă în fiecare săptămână și ia gunoiul. Nouă ne este convenabil, mai ales că suntem în vârstă și ne deplasăm mai greu”, argumentează și Alexandra Morari.
Comuna Sărata-Veche este mai curată datorită proiectului „Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide”, implementat de Centrul Regional de Mediu (REC Moldova), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în valoare de 28 mii de euro. Autoritățile Publice Locale au contribuit cu 60 de mii de lei.
Avem nevoie de programe naționale de instruire a populației
Studiile internaționale arată că 50% din plasticul pe care îl folosim este utilizat o singură dată și doar 5% din masele plastice sunt reciclate eficient. În Republica Moldova sunt prea puține localități care colectează separat deșeurile susține Victor Cotruța, expert REC Moldova, organizație care a facilitat implementarea proiectului din Sărata-Veche. „Foarte puține localități din Moldova colectează gunoiul separat și asta pentru că avem două probleme majore – mentalitatea populației și lipsa infrastructurii necesare. Dar, chiar dacă am avea infrastructura și transportul necesar, întâi de toate e nevoie de un program național de educare a populației, care să conștientizeze necesitatea separării deșeurilor. La Sărata-Veche am dus discuții și instruiri cu populația mai bine de un an. Avantajul lor e că au spațiu de depozitare și, mai ales, faptul că primara se bucură de încrederea locuitorilor”, precizează expertul.
Uniunea Europeană este unul dintre principalii parteneri de dezvoltare ai R. Moldova, care susţine țara noastră prin realizarea diferitor proiecte investiţionale, inclusiv cele ce vizează managementul deșeurilor solide. Proiecte similare au fost implementate în alte 40 de localități din raioanele Florești, Rezina și Șoldănești, cu o contribuție în valoare de circa 3 milioane euro, oferite de Guvernul Germaniei.
Diana Lungu,
Asociaţia Presei Independente (API)
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md
