Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că vor avea o țară mai dezvoltată, atunci când vor accepta diversitatea și vor munci împreună pentru consolidarea unei societăți incluzive și lipsită de stereotipuri, este de părere Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Țărilor de Jos în Republica Moldova. Într-un interviu realizate de Natalia Morari la tv8, diplomatul ne povestește despre experiența țării sale în lupta împotriva homofobiei și cum toleranța contribuie inclusiv la creșterea economiei unui stat.
– Domnule Floris van Eijk, cum vă simțiți pe timpul pandemiei?
– Probabil pentru întreaga lume acum este o situație dificilă, pentru că libertățile noastre sunt restricționate într-o anumită măsură. Nu putem să contactăm cu prietenii, cu familia așa cum ne-am obișnuit și nimeni nu știe cât de mult va dura această criză, cât de gravă va fi și când vom putea reveni la viața obișnuită.
– Acum toată lumea vorbește despre pandemie, subiectul este în top-ul știrilor în toată lumea. Mulți vorbesc despre efectele pandemiei asupra economiei, dar această pandemie la fel este și despre drepturile omului. Vedem ce s-a întâmplat în SUA, apoi valul s-a extins și în alte țări prin campanii precum „Viețile oamenilor de culoare contează” (n.r. Black lives metter), dar și mesaje ale altor grupuri drepturile cărora au fost afectate în această perioadă. Spre exemplu – femeile, care raportează mai multe cazuri de abuz, situații care s-au produs din cauza izolării și a faptului că oamenii trebuie să stea acasă. Dvs. monitorizați ce se întâmplă în Republica Moldova, cât de afectate au fost drepturile omului în țara noastră în această perioadă și care sunt grupurile cele mai afectate?
– E o întrebare destul de interesantă. Această criză ne-a învățat un lucru: toată lumea este un singur loc. Ceea ce se întâmplă în China afectează direct Europa. Virusul călătorește peste tot în lume, și America Latină, și Africa sunt afectate. La fel, criza a arătat că și economiile țărilor sunt interdependente. Economia Țărilor de Jos este dependentă de comerțul extern, pentru că noi avem unul dintre cele mai mari porturi din Europa, avem unul dintre cele mai mari aeroporturi, deci, bineînțeles că economia a fost afectată. În Republica Moldova sunt mulți cetățeni care lucrează în alte țări europene și veniturile lor au fost afectate enorm, pentru că nu pot călători, și-au pierdut locurile de muncă în Italia, în Rusia și în alte țări. Și familiile lor care locuiesc în Moldova și depind de aceste venituri la fel au fost afectate. Nu au bani cu ce să-și cumpere ceva de mâncare și în acest sens situația în Republica Moldova nu este unică. Dar bineînțeles că Moldova este una dintre cele mai sărace țări în Europa, din această cauză este mai dificil pentru Republica Moldova să facă față crizei.
În ceea ce privește situația cu drepturile omului în Republica Moldova, bineînțeles că au fost afectate, ca peste tot în lume. Pentru ca să fii în siguranță, să protejezi grupurile vulnerabile de infectare, și libertățile noastre trebuie să fie restricționate. Trebuie să purtăm măști, nu putem să dăm mâna unul cu altul, trebuie să respectăm distanța, nu ne putem vizita rudele atât de des cum ne dorim.
– Uneori suntem nevoiți să rămânem acasă cu un agresor și acest lucru se întâmplă nu doar cu femei și nu doar în țara noastră, dar și în alte țări care trec prin pandemiei.
– Da, este și acesta un efect al pandemiei. Mulți oameni suferă de un abuz, de violență. Puțin se vorbește despre acest lucru nu doar în Moldova, dar și în alte țări. Este vorba despre drepturile copiilor, ale femeilor, ale persoanelor LGBTI, care suferă de violență din partea membrilor familiei și, respectiv, numărul cazurilor de abuzuri crește și noi trebuie să vorbim despre acest lucru mai mult și trebuie să luptăm contra violenței domestice. Sunt și alte efecte ale acestei crize, trebuie să rămânem acasă pe cât de mult posibil, pentru ca să oprim acest virus, pentru că dreptul la asistență medicală la fel este un drept al omului, trebuie să monitorizăm și să echilibrăm această situație. Și guvernul țării mele a luata ceste măsuri, și guvernul Republicii Moldova, dar trebuie să fim foarte transparenți și să explicăm de ce sunt necesare aceste măsuri, ce trebuie să facem ca ulterior să obținem aceste libertăți înapoi. Noi trebuie să discutăm despre aceste lucruri. Mi se pare foarte important ca guvernul să fie transparent și să explice, căci cetățenii o să respecte aceste reguli doar dacă înțelege că acest lucru este în interesul lor major.
– Mulți parteneri externi ai Republicii Moldova vorbesc despre drepturile omului și, de obicei, se referă la grupurile cele mai vizibile, cum ar fi persoanele în etate, femeile, victimele violenței etc. Dvs. alegeți să vorbiți despre diferite grupuri de minorități, dar nu despre cele clasice cum ar fi grupurile religioase, grupurile lingvistice. Ați ales să vorbiți mai mult și să dedicați mai mult timp și efort promovării drepturilor persoanelor LGBTI din Republica Moldova. De ce considerați că acest lucru este foarte important.
– În primul rând, permiteți-mi să spun că Moldova este o țară foarte diversă. Din perspectivă istorică și a amplasării geografice a fost dintotdeauna un punct de intersecție a diferitor tipuri de persoane: creștini, musulmani, oameni din Rusia, din țările balcanice, din Turcia, este o țară în care locuiesc mai multe minorități etnice, religioase și diversitatea este un punct forte, este un avantaj al Republicii Moldova. Dar cred că noi trebuie să recunoaștem un lucru pe care nu-l acceptăm întotdeauna în Republica Moldova: că în jur de 5% din populație face parte din comunitatea LGBTI: lesbiene, gay, transgenderi, transsexuali, peste tot în lume aceste persoane reprezintă circa cinci la sută din populație. Aceste persoane nu întotdeauna au posibilitatea să fie ceea ce sunt, pentru că sunt discriminate. Mi se pare important să includem aceste persoane în societate, sunt cetățenii Republicii Moldovei și ei pot contribui la dezvoltarea societății. Trebuie să-i protejăm și să promovăm drepturile lor. Guvernul Țărilor de Jos are o politică ce ține de promovarea drepturilor omului peste tot în lume nu doar în Republica Moldova și noi suntem aliații comunității LGBTI.
– În Moldova, eu sunt sigură că Dvs. deseori auziți astfel de lucruri: „Bine, noi înțelegem eforturile Dvs., dar noi trăim într-o țară patriarhală, noi avem atâtea probleme, pe care trebuie să le rezolvăm și voi vorbiți despre drepturile minorităților sexuale”. De ce acest lucru este atât de important? De ce acest lucru îi poate afecta pe cetățenii.
– Cred că felul în care majoritatea tratează minoritatea are un efect și asupra majorității. Este important să ținem minte acest lucru. Mi se pare că chiar și pentru heterosexuali, pentru cei care nu fac parte din comunitatea LGBTI va fi mai avantajos și vor avea de beneficiat mai mult, dacă trăiesc într-o societate care are respect față de toți cetățenii care locuiesc în ea. Pentru că nu este o alegere să fii LGBTI, de obicei oamenii se nasc cu o asemenea orientare, dar deja alegi, dacă vorbești deschis despre acest lucru sau nu, pentru că riști să fii discriminat. Și eu înțeleg că nu toată lumea alege să iasă din umbră și să spină deschis despre asta. De asemenea, este o alegere să discriminezi sau să nu discriminezi și mi se pare că mulți moldoveni pot să facă această alegere, să accepte minoritățile, chiar dacă nu sunt de acord și nu pot să facă parte din această comunitate, pur și simplu să accepte că oamenii sunt diferiți, dar toți fac parte din societatea moldovenească.
– Și în țara Dvs. lupta pentru drepturile minorităților sexuale a durat ceva timp până a ajuns la victorie. Ce putem învăța din experiența țării Dvs. și ce este important să înțelegem din această experiență?
– În anii ’50 ai secolului trecut, țara mea era guvernată de bărbați albi, de obiceiб cu vârsta după 50 de ani, care luau decizii pentru toți cetățenii. Nu erau prea multe femei în politică, minorități etnice, erau foarte puține persoane care spuneau deschis că fac parte din comunitatea LGBTI. Schimbarea a venit în anii ’60, când femeile și-au exprimat dorința de a participa la viața politică și comunitatea LGBTI la fel.
– A fost un proces ușor? Cum a reacționat opinia publică?
– Bineînțeles că la început nu a fost ușor, din cauza stereotipurilor multiple că fiecare alege să fie LGBTI sau nu, că această condiție se tratează, ceea ce este o absurditate, că aceasta afectează copiii, la fel. Acum există dovezi științifice că nu este adevărat acest lucru. Activiștii LGBTI, prin exemplul lor au reușit să convingă majoritatea cetățenilor că nu prezintă niciun pericol, că sunt oameni normali, că sunt parte a acestei societăți și sunt vecinii, colegii de lucru, copiii noștri, și acest lucru este unul absolut normal.
– Acum în țara Dvs. este absolut firească situația când un primar, un politician sau o altă persoană publică să declare deschis că face parte din comunitatea LGBTI. Cum credeți, în Republica Moldova în viitorul apropiat ar fi posibil ca o persoană publică să-și dezvăluie orientarea sexuală și să spună deschis că face parte din comunitatea LGBTI?
– Cred că Moldova are nevoie de aceste exemple, care ar reprezenta un mesaj foarte puternic. Un mesaj din partea persoanelor cunoscute, respectate din societate, care ar putea explica că nu este nimic strașnic să fii LGBTI, să respecți drepturile acestei comunități, pentru că drepturile altor cetățeni nu sunt lezate prin acest fapt, nimeni nu are nimic de pierdut. Este vorba doar despre un grup comunitar care acum e supus discriminării și trebuie să aibă drepturi depline în cadrul acestei societăți.
– Sunt sigură că Dvs. ați auzit nu o dată că în Moldova se spune că se face lobby la nivel înalt, că se promovează politica LGBTI la nivel global… Deseori anume reprezentanții bisericii susțin acest lucru, spunând că Republica Moldova este de asemenea supus acestui lobby. Și în luna mai, când în Chișinău se desfășoară marșul LGBTI, reprezentanții bisericii sunt împotriva acestor evenimente. Cum credeți, de ce biserica se luptă atât de mult cu minoritățile sexuale în țări ca Republica Moldova și ce putem face ca aceste persoane să explice la toată lumea că oamenii din comunitatea LGBTI nu reprezintă un pericol?
– Nu există așa ceva, nimeni nu vrea să dea oamenilor LGBTI mai mult. E vorba despre aceleași drepturi de care se bucură restul cetățenilor. Este absolut ridicol când se vorbește despre o convertire, persoana se naște fiind gay, lesbiană, transgender, nu are niciun sens să convertești pe cineva.
– Ce fel de stereotipuri legate de comunitatea LGBTI ați auzit în Republica Moldova?
– La fel, că se face lobby, că se face o recrutare, că cineva recrutează chiar și copiii… Este absolut ridicol acest lucru, dacă o persoană crește și-și descoperă sexualitatea, există o probabilitate de circa cinci la sută că aceasta nu va fi heterosexuală. O altă întrebare este ce poți face cu acest lucru. Dacă poți fi sincer și onest față de sine însuți și să spui deschis că ești așa sau trebuie să ascunzi acest lucru. Din păcate, mulți preferă să ascundă acest lucru, pentru că sunt speriați. Așa sau altfel, există circa 5% din populație care au această orientare și nu poți schimba nimic, de aceea, vorbele precum că ar exista o asemenea recrutare sunt absolut ridicole.
– Nu este primul an când Țările de Jos promovează drepturile omului inclusiv drepturile LGBTI în Republica Moldova, din experiența Dvs. ați întâlnit persoane pe care această susținere i-a ajutat să înțeleagă ceva, să prindă curaj?
– Cred că este foarte important să vorbim despre aceste lucruri, să oferim informații despre ce este și ce înseamnă să fii LGBTI, pentru că există foarte multă dezinformare, știri false și noi încercăm să contribuim la aceste discuții. Dar cea mai mare muncă trebuie să fie făcută de către activiști la nivel local, pentru care eu am o admirație profundă, cum ar fi organizația GENDERDOC-M. Sunt oameni foarte curajoși, pe care-i susținem, care luptă pentru aceste drepturi. Ei spun că se observă schimbări, mici, dar sunt, mai ales în rândul populației tinere. Nu știu cât de mult a contribuit comunitatea internațională la acest lucru, eu sper că noi dăm un exemplu bun că este mult mai bine de acceptat diversitatea indiferent de contextul din care vine persoana.
– În Moldova noi avem o cultură patriarhală și foarte mulți politicieni exploatează aceste aspecte în campaniile electorale, se referă la mesajul bisericii, vorbind despre drepturile comunităților, inclusiv ale comunității LGBTI. În 2016 am fost martori la un asemenea exemplu, când s-au utilizat stereotipuri foarte mult în campanie, împotriva sirienilor și a altor refugiați în Moldova și zvonuri despre un candidat la Președinție precum că ar fi parte a unei minorități sexuale. Dacă ați putea să vă adresați politicienilor din Republica Moldova care continuă să exploateze aceste stereotipuri, să explicați cât de mult va fi afectată economia țării, dacă se va promova această paradigmă că există alții, dușmanii, care vorbesc altă limbă, au altă religie sau altă orientare sexuală?
– Într-adevăr este important acest lucru. Orice director executiv al unei companii mari internaționale, vă va spune că-și dorește o echipă diversă, care include femei și bărbați, minorități etnice și persoane LGBTI. De ce? Pentru că de mult s-a descoperit că în acest fel poți dezvolta produse mai bune, servicii mai bune. Eu nu zic că o țară trebuie condusă ca o companie, dar cred că această experiență trebuie valorificată. Orice Guvern va fi mai puternic, va promova politici mai bune, dacă este divers, dacă nu include doar bărbați albi, dar și femei, tineri, minorități etnice și oameni LGBTI. În multe țări acest lucru este o problemă, a fost o luptă și în țara mea și noi nu am ajuns încă la acel nivel, și în țara mea uneori femeile sunt subreprezentate, dar noi încercăm să schimbăm acest lucru. Noi știm foarte bine, dacă avem o echipă echilibrată, diversă, noi vom veni cu soluții mai bune. În același timp, eu recunosc că politicienii recurg la aceste stereotipuri pentru că ele funcționează. E mult mai ușor să vorbești despre aceasta, mulți sunt atrași de aceste comentarii discriminatorii, de prejudecăți. Iată organizația GENDERDOC-M se ocupă anume de educarea cetățenilor, de explicarea ce înseamnă LGBTI și drepturile lor, nu este ceva de ce trebuie să ne temem, ce va afecta biserica, sau oamenii, sau persoanele dintr-o familie heterosexuală, deloc. E vorba de doar 5% din populație, dar această acceptare va duce la o convețuire mai pașnică și la o societate mai incluzivă.
– Vrem să le spunem spectatorilor și cititorilor noștri că Angela Frolov, pe care noi o cunoaștem foarte bine, pentru că este o prietenă a tv8 și pentru că telespectatorii au ocazia să o vadă și într-o emisiune TV, sper că în cel mai scurt timp ea va veni și cu emisiunea ei la tv8, în care va vorbi la fel despre drepturile omului, inclusiv despre drepturile LGBTI.
– Anume din această cauză am speranța că ceva se va schimba. Vom avea această emisiune televizată la care se vor discuta aceste lucruri, ca să arătăm oamenilor că homosexualiatea nu este ceva de ce ar trebui să le fie teamă.
– Vă dau un exemplu – câțiva ani în urmă, Angela Frolov împreună cu alte 11 persoane a participat într-o emisiune, într-un reality show – o campanie electorală de alternativă, și Angela Frolov a ajuns în finala acestei campanii. Pentru că atunci când îi oferi unei persoane posibilitatea să vorbească despre ideile ei și dacă aceste idei sunt bune, atunci oamenii ascultă și nu le pasă ce limbă vorbește această persoană, ce orientare sexuală are etc. Și eu cred cu fermitate că anume așa noi trebuie să susținem asemenea persoane, să arătăm cât de mult pot ei să contribuie la dezvoltarea societății noastre, dacă noi nu le excludem. Eu sunt foarte bucuroasă că Angela Frolov va veni în curând cu emisiunea ei la tv8.
– Bineînțeles, în mod ideal, atunci când oamenii LGBTI vor fi acceptați, în societate nici nu se va ridica întrebarea, acest lucru va deveni firesc, dar până vom ajunge la acest moment va trece ceva timp. Chiar și în Țările de Jos noi mai avem așa incidente cu instigare la ură împotriva persoanelor LGBTI ca peste tot în lume. Noi trebuie să continuăm să vorbim despre aceste lucruri și în Țările de Jos, și în Republica Moldova.
– Care este mesajul Dvs. final pentru cetățenii moldoveni, pentru elita politică din Republica Moldova, care influențează mult viața cotidiană, pentru reprezentanții minorităților sexuale și pentru toți cei care ne privesc.
– Această lună este luna pride-ului…
– …Pe care noi îl susținem la tv8, pentru că noi considerăm că nu contează din ce grup minoritar face parte persoana, drepturile ei trebuie să fie respectate.
– În primul rând vreau să transmit un mesaj de felicitare, pentru că acum este greu să marchezi această ocazie (doar poate online), nu poți organiza niciun eveniment din cauza crizei COVID-19, dar eu sper că oricum se va reuși cumva să fie marcată această ocazie. Eu le doresc mult curaj oamenilor din comunitatea LGBTI, pentru că ei sunt cei care trebuie să aducă schimbarea, care vor trebui să arate membrilor de familie, vecinilor, colegilor de lucru, că sunt cetățeni absolut normali, ca orice cetățean al Republicii Moldova, că sunt demni să fie tratați egal ca și alți cetățeni și pot să beneficieze de aceleași drepturi ale omului, pentru că au cu ce contribui la dezvoltarea societății moldovenești.
– Vă mulțumesc foarte mult pentru acest mesaj foarte puternic și sper să vă revedem și cu alte ocazii la tv8 sunteți un prieten bun al televiziunii noastre.
– Vă mulțumesc foarte mult, Natalia, a fost o plăcere.
