Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1710: Atac în Rusia, explozii la Kiev și ajutor la Oleșki. Putin amenință Europa, iar Estonia răspunde

Decizia motivată a CCM privind hotărârea cu privire la organizarea alegerilor parlamentare anticipate și prezidențiale în aceeași zi

curtea-constitutionala-4
07 iulie 2020, ora 13:11

Reprezentanții Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM) au publicat pe pagina web a instituției decizia motivată pentru hotărârea din 7 iulie, prin care a decis că nu pot avea loc parlamentare anticipate și prezidențiale în aceeași zi.

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizările depuse de către dnii Vasile Bolea și Sergiu Litvinenco, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Autorii sesizărilor au solicitat Curții să explice următoarele chestiuni, prin interpretarea articolele 2 alin. (1), 38, 61 alineatele (1) și (3), 78, 85 alineatele (1), (2) și (4), 90 alineatele (1), (2) și (4) din Constituție:

(1) Permite Constituția dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii?

(2) Permite Constituția dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului?

(3) Permite Constituția organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă?

(4) Permite Constituția desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă?

(5) Care este procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași perioadă?

Analiza Curții

I. Cu privire la faptul dacă Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii

Curtea a reținut în Hotărârea nr. 29 din 24 noiembrie 2015 că Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii dacă în termen de trei luni a fost imposibilă formarea Guvernului (a se vedea punctul 1 din Dispozitivul Hotărârii). Totuși, Curtea a constatat că interpretarea sa din această Hotărâre a fost dată doar pentru situația în care Președintele Republicii era ales de către Parlament, interpretare care nu este valabilă în prezent, deoarece Președintele Republicii este ales de către popor.

În contextul actual, în care Președintele Republicii este ales de către popor și este necesară menținerea continuității structurilor statului alese de popor și evitarea suprapunerii campaniilor electorale parlamentare și prezidențiale, Curtea a reținut că interdicția dizolvării Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție, este aplicabilă.

Caracterul constant al acestei interdicții se explică și prin faptul că în ideea constituantei asupra separației ramurilor puterii, prevăzute de articolul 6 din Constituție, această separare implică ca autoritățile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, astfel oferindu-se soluția separării temporale a campaniilor electorale parlamentare și prezidențiale.

Curtea a observat că Legea Supremă interzice explicit și în mod absolut dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii și nu prevede excepții de la această interdicție.

Prin urmare, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanță.

II. Cu privire la faptul dacă Constituția permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului

Curtea a reținut că Președintele Republicii are dreptul să demisioneze dacă consideră necesar și această decizie a lui comportă un caracter absolut, fiind calificată drept o circumstanță „voluntară și subiectivă” apărută din proprie iniţiativă. Președintele nu poate fi obligat să-și exercite mandatul contrar voinței sale. În cazul în care acesta renunță la exercitarea mandatului, funcțiile sale sunt preluate, în conformitate cu prevederile articolului 91 din Constituție, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

Curtea a reținut că și în cazul exercitării interimatului de către Președintele Parlamentului sau de către Prim-ministru interdicția dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție, este aplicabilă. Aceasta deoarece funcția de Președinte al Republicii, în virtutea caracterului său, nu permite intermitenţe și nu se întrerupe, ci continuă a fi exercitată de Președintele Parlamentului sau de Prim-ministru, care dețin interimatul acestei funcții.

Interdicția prevăzută de articolul 85 alin. (4) din Constituție operează indiferent de faptul dacă în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii această funcție este exercitată de Președintele ales sau de persoanele care asigură constituțional interimatul funcției în perioada respectivă.

Așadar, Constituția nu permite dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului.

III. Cu privire la faptul dacă Constituția permite organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă

Curtea a notat că Constituția interzice crearea situațiilor în care structurile statului alese de popor să fie lipsite de continuitate, că separarea puterilor presupune ca autoritățile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, ceea ce înseamnă interzicerea suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui Republicii. Curtea a observat că în cazul organizării simultane a alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare (ordinare sau anticipate) exigențele în discuție nu ar fi respectate.

Prin urmare, Constituția nu permite desfășurarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă.

IV. Cu privire la faptul dacă Constituția permite desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă

Curtea a observat că singura interdicție referitoare la desfășurarea concomitentă a două scrutine electorale privește situația desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă. Aceasta din urmă rezultă din articolul 85 alin. (4) din Constituție care interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii. Cât privește desfășurarea altor scrutine electorale în aceeași zi (e.g. parlamentare și locale sau prezidențiale și locale), Curtea a notat că Constituția nu conține prevederi care ar interzice acest fapt.

Prin urmare, Constituția permite desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă, cu excepția desfășurării alegerilor parlamentare și prezidențiale (ordinare sau anticipate).

V. Cu privire la procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași perioadă

Curtea a observat că prin această întrebare autorul sesizării i se adresează Curții nu pentru că textul Constituției îi este neclar, ci mai curând pentru a obține o consiliere juridică. Constituția nu-i atribuie Curții o asemenea competență. Prin urmare, Curtea a considerat că acest capăt al sesizării trebuie respins ca inadmisibil.

Hotărârea Curții:

Pornind de la argumentele invocate, Curtea a admis parțial sesizările depuse de către dnii Vasile Bolea și Sergiu Litvinenco, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Curtea a respins sesizarea nr. 83b/2020 în partea care se referă la întrebarea privind procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor prezidențiale în aceeași zi.

Curtea a interpretat Constituția și a reținut următoarele:

În sensul articolului 85 din Constituție, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanță.

În sensul articolelor 85 și 90 din Constituție, dizolvarea Parlamentului în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui Republicii, în cazul în care în această perioadă Președintele demisionează și sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului, este interzisă.

În sensul articolelor 61, 78, 85 și 90 din Constituție, desfășurarea alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate) în aceeași perioadă este interzisă.

În sensul articolelor 2 alin. (1), 38, 61, 78, 85 și 90 din Constituție, desfășurarea concomitentă a două scrutine în aceeași perioadă, cu excepția alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale (ordinare sau anticipate), este permisă.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

/VIDEO/ Moldova, amenințată de un val de imigranți? Cifrele care contrazic mesajele alarmiste
/VIDEO/ Moldova, amenințată de un val de imigranți? Cifrele care contrazic mesajele alarmiste
/VIDEO/ Realitatea din Moldova și primele 100 de zile ale Guvernului Tofan, la „Întreabă Ghețu”
/VIDEO/ Realitatea din Moldova și primele 100 de zile ale Guvernului Tofan, la „Întreabă Ghețu”
Benzină și motorină mai ieftine în Moldova: Prețurile la carburanți pentru 31 octombrie - 2 noiembrie 2026
Benzină și motorină mai ieftine în Moldova: Prețurile la carburanți pentru 31 octombrie - 2 noiembrie 2026
/VIDEO/ Taxele pentru agenții economici din stânga Nistrului au adus milioane la buget: Bijuteriile și berea, în topul încasărilor
/VIDEO/ Taxele pentru agenții economici din stânga Nistrului au adus milioane la buget: Bijuteriile și berea, în topul încasărilor
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1710: Atac în Rusia, explozii la Kiev și ajutor la Oleșki. Putin amenință Europa, iar Estonia răspunde
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1710: Atac în Rusia, explozii la Kiev și ajutor la Oleșki. Putin amenință Europa, iar Estonia răspunde

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente