Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat luni că manifestațiile împotriva realegerii sale, reprimate violent de forțele de ordine, au fost „teleghidate” din străinătate. Opoziția contestă rezzultatul scrutinului care l-a desemnat câștigător pe Lukaşenko cu 80%. În urma protestelor de duminică, peste 3.000 de oameni au fost arestați, informează BBC. Grupurile civice anunță că cel puțin o persoană a murit în urma reprimării violente, transmite Digi24.ro.
Ministerul de interne a negat faptul că au existat morți. Conform datelor transmise de oficiali, au fost răniți 50 de civili și 39 de polițiști. Poliția a folosit gaze, gloanțe de cauciuc și tunuri de apă.
Trei mii de oameni au fost arestați, dintre care aproximativ o treime la Minsk, iar restul în alte orașe precum Brest, Gomel și Grodno, unde au avut loc proteste similare.
Lukaşenko a spus despre proteste că sunt „teleghidate” din străinătate și că „păpuşari din Cehia” au ordonat opoziţiei „să-i facă pe oameni să iasă în stradă şi să ceară negocieri pentru un transfer al puterii”.
„Am înregistrat apeluri din străinătate. Din Polonia, Marea Britanie, Republica Cehă, au existat apeluri pentru a teleghida, scuzaţi expresia, oile noastre”, a spus Lukaşenko.
Rezultatele oficiale, care îl dau pe Lukaşenko câştigător al alegerilor prezidenţiale de duminică cu peste 80% din voturi, au fost respinse de candidata opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care a cerut ca preşedintele să cedeze puterea şi a revendicat victoria.
„Rezultatele alegerilor anunțate de Comisia Electorală Centrală nu corespund realității și contrazic complet bunul simț”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Anna Krasulina, potrivit BBC.
Uniunea Europeană condamnă reprimarea violentă a protestelor și cere numărarea „exactă” a voturilor
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat luni reprimarea manifestaţiilor din Belarus, cerând numărarea „exactă” a voturilor, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.
„Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa. Fac apel la autorităţile din Belarus să vegheze ca voturile de la alegerile de ieri să fie numărate cu exactitate şi făcute publice”, a transmis ea pe Twitter.
Un mesaj similar a venit şi din partea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a condamnat „violenţa disproporţionată şi inacceptabilă din partea statului împotriva manifestanţilor paşnici”, adresând totodată un avertisment autorităţilor de la Minsk. „Vom continua să urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei pentru a evalua modul în care să-şi orienteze UE răspunsul şi relaţiile cu Belarus, ţinând cont de evoluţia situaţiei”, a atenţionat Borrell.
„Violenţa împotriva manifestanţilor nu este un răspuns”, a deplâns la rândul său pe Twitter preşedintele Consiliului european, Charles Michel, care a prevăzut convocarea unui summit extraordinar la 24 şi 25 septembrie consacrat relaţiilor internaţionale, pe a cărui agendă urmează să figureze şi situaţia din Belarus.
Situaţia din Belarus va fi discutată şi la reuniunea informală a miniştrilor de externe din bloc ce va fi organizată la sfârşitul acestei luni la Berlin şi care va aduce în discuţie şi relaţiile dificile cu China şi Rusia, a menţionat un alt responsabil european.
Surse europene citate de AFP au mai precizat că pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului este nevoie de unanimitate şi că poziţia premierului ungar Viktor Orban va avea un rol determinant. Acesta a pledat pentru ridicarea sancţiunilor europene aflate încă în vigoare împotriva Belarusului, respectiv un embargo asupra vânzărilor de arme şi de materiale ce ar putea servi la represiune, precum şi interdicţia intrării în UE a patru persoane, însoţită de blocarea averilor acestora.
