Pentru a-l înțelege pe președintele Franței, Emmanuel Macron, nu e suficient să știi franceza. Trebuie, în plus, să cunoști „macroneza”, o limbă plină de cuvinte lipsite de incisivitate sau precizie, presărată de meditații lirice, concepte filosofice și construcții semantice specifice mai degrabă secolului 17, la care se adaugă niște expresii ușor perimate și un strop de latină. Un limbaj de modă veche, în ciuda faptului că Emmanuel Macron are doar 42 de ani, se arată într-o analiză realizată de Politico.eu, citat de digi24.ro.
Din momentul în care Macron a revoluționat peisajul politic francez și și-a manifestat dorința de a fi un președinte cu o atitudine „jupiteriană”, Franța a început să descopere felul inedit în care președintele ei se folosește de limba franceză.
Iar „jupiterian” este doar unul dintre cel mai ușor de înțeles cuvinte din jargonul prezidențial.
Expresiile simple și la obiect nu par a fi deloc pe placul lui Macron: acesta va prefera întotdeauna să spună „gramatica internațională” în loc de „relații internaționale” sau „arhitectura de încredere și securitate” în loc de „relația cu Rusia”.
Iar lucrurile devin din ce în ce mai complicate. Interviul televizat, acordat de Macron cu prilejul Zilei Naționale a Franței, a provocat furie printre mulți telespectatori, nevoiți să ciulească mai bine urechile sau să caute pur și simplu pe Google semnificația unor expresii prezidențiale.
Astfel, în loc să spună că se află pur și simplu la jumătatea mandatului prezidențial, Macron a menționat că „a trecut în a doua jumătate a versului” (folosind expresia „passer l’hémistiche”, unde „l’hémistiche” se traduce prin „emistih” și care reprezintă, conform DEX, „fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură)”.
Apoi, la finalul unui summit al Consiliului European, Macron le-a spus reporterilor că „extinderea a devenit teleologia Europei”, atunci când a explicat motivele pentru care Franța s-a opus demarării negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.
Unii jurnaliști au crezut că președintele francez a vrut să zică „teologie”, dar au fost repede corectați de ofițerul de presă al lui Macron care i-a și dojenit pe motiv că nu cunosc expresia „macronistă” („teleologia” reprezintă o doctrină filosofică potrivit căreia totul în natură ar fi organizat în conformitate cu un anumit scop și o cauză finală. Practic, Macron a vrut să spună că toate lucrurile au un sfârșit, inclusiv extinderea UE).
Ce a vrut să spună poetul atunci când Macron spune „Bibi”
Iată mai jos un mic dicționar de „macronisme”, explicate pe înțelesul publicului, alcătuit de Politico:
architecture de confiance et de sécurité = în traducere, „arhitectură de încredere și securitate”. Într-o traducere și mai precisă, este vorba despre relația cu Rusia pe care Macron încearcă să o „construiască”
bibi, precum cel folosit în expresia „le carburant, c’est pas bibi” = cuvânt din secolul XVII care, ulterior, a evoluat în mai simplul „eu”. Expresia a fost folosită de Macron într-o discuție cu un pensionar nemulțumit de introducerea unor noi taxe pe carburanți. Practic, înseamnă „Prețul carburantului nu ține doar de mine/nu sunt eu de vină”.
captatio benevolentiae = expresie din limba latină, se traduce prin captarea/câștigarea atenției ori a bunăvoinței cuiva în scopul obținerii unor avantaje
chicayas = cuvânt provenit din arabă. Semnificație: plângeri/reclamații.
enfourcher le tigre = a prelua controlul asupra situației, a stăpâni o situație etc. Sensuri (cât de cât) apropiate în limba română: „a pune șaua pe cineva”, „a lua taurul de coarne”, „a îmblânzi scorpia”.
fada, din expresia „on m’a pris pour un fada” = o expresie din secolul XVII cu sensul „mă iei de prost/fraier?”
galimatias = expresie din latină ce semnifică „vorbire sau scriere greoaie, confuză”
grammaire internationale = tradus ad-litteram înseamnă „gramatică internațională”. Tradus din „macroneză” înseamnă „relații internaționale” și semnifică sistemul și structura complexă a acestui tip de relații.
pacta sunt servanda = o altă expresie din latină care reprezintă un principiu fundamental al dreptului internațional conform căruia obligațiile generate de convențiile internaționale (sau, în general, de acte de drept internațional) trebuie aduse la îndeplinire cu bună credință.
passer l’hémistiche = „a trece în a doua jumătate a versului”. Macron a vrut să spună, cu acest prilej, că a trecut, de fapt, „în a doua jumătate a mandatului”. Cuvântul „l’hémistiche” se traduce prin „emistih” care reprezintă în română, conform DEX, „fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură)”.
in petto = expresie împrumutată de Macron din limba italiană cu sensul de „în inima lucrurilor”
pognon de dingue = termen (ușor) argotic ce poate fi tradus în română prin „o groază de bani/biștari”
poudre de perlimpinpin = altă expresie din secolul XVII referitoare la o pudră-minune cu proprietăți miraculoase ori leac pretins miraculos, dar ineficient. Similară ca sens în limba română cu „praf în ochi”
téléologie = o doctrină filosofică potrivit căreia totul în natură ar fi organizat în conformitate cu un anumit scop și cauză finală. Cuvânt folosit de Macron când a vrut să spună că toate lucrurile au un sfârșit, inclusiv extinderea UE, atunci când Franța s-a opus demarării negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.
