Azi are loc echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Din punct de vedere astronomic, acest moment marchează trecerea la anotimpul de toamnă. Există două astfel de fenomene pe an: echinocţiul de primăvară (în luna martie) şi echinocţiul de toamnă (în luna septembrie).
Foto: Digi 24
Echinocțiul de toamnă 2020 are loc astăzi, la ora 16:31 şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit site-ului astro-urseanu.ro, citat de Agerpres. În această zi, în emisfera australă începe primăvara, notează Digi 24.
Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, din cazuă că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.
La latitudinile țării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.
După echinocţiul de toamnă, ziua (perioada de timp iluminată de Soare într-un ciclu de 24 de ore) devine tot mai mică, iar noaptea tot mai mare, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie 2020, când va fi cea mai lungă noapte din an, scrie Digi 24.
Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul “echinocţiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus”– „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă.
