Prejudiciu de stat de aproape jumătate de miliard de lei în doar doi ani de zile. Un monopol de stat impus în 2018 la inițiativa lui Vlad Plahotniuc a adus beneficii de sute de milioane de lei unor companii străine care au fost contractate ca partener privat și prejudicii de milioane companiei de stat Loteria Moldovei. Vă povestim cum a fost pornită mașinăria care a păgubit statul, cine a stat în spatele afacerii, ce schimbări s-au făcut în această vară în acționariatul companiei din Dubai, aliată cu statul în cadrul loteriei și ce acțiuni întreprind procurorii în dosarul jocurilor de noroc.
Totul a pornit în iunie 2016 de la Vlad Plahotniuc. Atunci, liderul Partidului Democrat a declarat război deschis jocurilor de noroc care „au apărut ca ciupercile după ploaie” și distrug vieți omenești. Pentru ca avertismentul său să sune și mai dur, Plahotniuc a promis că se va implica personal și va face ordine.
„Coaliţia de guvernare va identifica soluţia politică şi modificările legislative necesare, iar Guvernul va veni cu un plan de acţiuni pe zona lor de competenţă pentru eradicarea acestui fenomen nociv. Mă voi implica personal şi vom face ordine” a atenționat Plahotniuc pe blogul său în iunie 2016.
Sistarea tuturor licențelor
Imediat după anunțul lui Plahotniuc, Guvernul Filip s-a apucat de treabă. Pe 22 octombrie, Camera de Licenţiere a suspendat toate licenţele de activitate pentru companiile din domeniul jocurilor de noroc. În aceeași zi, sute de polițiști au descins în localuri și au sigilat cazinourile și sălile de jocuri de noroc din toată țara.
În ziua următoare, Plahotniuc a scris pe blogul său, asumându-și meritele: „Autorităţile au acţionat corect şi categoric. Lucrurile au fost rezolvate prin închiderea sălilor, urmând ca această activitate să fie reluată doar după ce va fi strict reglementată şi vor exista modalităţi de control bine puse la punct, atât în ceea ce priveşte locurile de amplasare, plata taxelor la stat, cât și respectarea interdicţiei privind accesul copiilor în astfel de localuri”.
Cum s-a ajuns la un nou monopol de stat?
Deputații din Coaliția de guvernare au pregătit repede și modificările legislative prin care s-a propus instituirea monopolului de stat asupra tuturor jocurilor de noroc, cu excepția cazinourilor. Proiectul a fost înregistrat pe 5 decembrie 2016 în Parlament de un grup de deputați, în frunte cu Sergiu Sârbu. Peste două zile, proiectul de lege a primit și avizul pozitiv al Guvernului.
Iar la 6 ianuarie 2017, după ce documentul a fost adoptat în regim de urgență de Parlament și promovat la fel de rapid de președintele Igor Dodon, Moldova s-a pomenit cu un monopol, chipurile de stat, la jocurile de noroc.
Sergiu Sîrbu, deputat: „Acea decizie de a institui monopol de stat pentru anumite jocuri de noroc a fost o decizie politică, asumată la nivelul conducerii partidului, la nivelul majorității parlamentare. Au fost făcute studii. Deci, a fost decizia politică care ulterior a fost întruchipată în acel proiect de lege susținut și votat de Parlamentul R. Moldova. Eu am acționat strict conform legii și Constituției ca și autor”.
Concurs mimat și parteneriat public-privat „aranjat”
Adevăratele intenții ies însă la iveală peste doar 4 luni. Atunci, Guvernul Filip anunță că statul are nevoie de un partener privat în această afacere de sute de milioane și inițiază un concurs pentru identificarea agentului economic. La trei ani distanță, procurorul general Alexandr Stoianoglo dă verdictul: „Ministerul Economiei a aranjat atunci condițiile concursului, astfel încât să fie excluse din start companiile autohtone”. Procuratura analizează toate circumstanțele în cadrul unui dosar penal.
Alexandr Stoianoglo, procuror general: „Toate condițiile au fost ajustate pentru o companie concretă, rezultatele concursurilor fiind previzibile. Investigațiile au relevat că anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, ai Agenției Proprietății Publice, alte persoane deocamdată neidentificate, urmărind scopul facilitării unor agenți economici de a obține controlul în domeniul jocurilor de noroc, folosind intenționat situația de serviciu, ar fi creat premise pentru preluarea afacerii în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei”.
Fostul ministru al Economiei din Guvernul Filip și deputatul care a pregătit modificările legislative în domeniul jocurilor de noroc neagă acuzațiile procurorilor.
Octavian Calmîc, ex-ministru al Economiei: „Eu nu am fost implicat. Acolo a fost o inițiativă legislativă vizavi de jocurile de noroc. În cadrul Ministerului Economiei, împreună cu APP a fost creat un grup de lucru. Nu am fost implicat și nici nu am participat la acel grup de lucru care a fost creat la acest subiect. Eu categoric susțin că nu am fost vizat și nu am luat parte la această decizie”.
Sergiu Sîrbu, deputat: „Eu intuiesc că este un dosar pur politic pentru a încerca de a intimida unii politicieni, unii deputați în interese pur politice. Dacă voi fi citat pe acest subiect în calitate de autor sunt gata să merg”.
La concursul anunțat atunci de APP au procurat setul de documentație 7 agenți economici interesați, dar în final au fost depuse doar două oferte, care au și fost desemnate câștigătoare. Omul de afaceri Sorin Timofei, care spune că a reprezentat o companie ce se numără printre liderii mondiali în domeniul jocurilor de noroc, a declarat pentru „Cutia Neagră” că s-a răzgândit atunci să depună oferta, pentru că erau „draconice” condițiile anunțate de APP.
S-a cerut ca firmele să fie producătoare de automate de joc, să dispună de cel puțin 5 mii de aparate în operare în diferite state europene, să aibă o cifră de afaceri de minim jumătate de miliard de euro. De asemenea, să prezinte un contract cu un post de televiziune cu acoperire națională pentru difuzarea de publicitate şi emisiuni televizate în domeniul jocurilor de noroc.
Un astfel de contract a fost semnat cu televiziunile din holdingul lui Plahotniuc. Doar pentru 6 luni, Loteria Națională a plătit canalului „Prime TV” 350 de mii de euro pentru publicitate, declara anul trecut deputatul Dumitru Alaiba, după ce PAS a propus un proiect de lege pentru anularea facilităților fiscale pentru industria jocurilor de noroc.
Afacerist controversat – partener al statului la Loterie
În sectorul aparatelor de joc, partener al statului a ajuns compania „Novo Investment MLD” în care s-au asociat trei companii ce fac parte din grupul austriac „Novomatic”, unul dintre cele mai mari din lume în domeniu, cu o cifră de afaceri de peste două miliarde de euro anual.
În sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive, statul a încheiat un parteneriat cu SRL „NGM Company”, fondată de offshor-ul din Dubai „NGM SPC Limited”. Compania a fost înregistrată pe 18 februarie 2018, doar cu 3 zile înainte să expire termenul pentru depunerea ofertelor la concurs. Fondatoare erau companiile bulgare „National Lottery AD” şi „New Games AD” care gestionează loteria naţională din Bulgaria. Acestea aparțin unui controversat om de afaceri bulgar, Vasil Bojkov, poreclit „craniul”.
În februarie curent, Bojkov a fost arestat în Emiratele Arabe Unite după ce fusese anunțat în căutare internațională de autoritățile de la Sofia, fiind acuzat de evaziune fiscală, dare de mită și crimă organizată. Ulterior, a fost eliberat din lipsă de probe și a declarat pentru presă că dosarele sunt fabricate cu scopul de a-l deposeda de afaceri.
Potrivit presei, Bojkov și Plahotniuc s-ar afla în relații apropiate. În septembrie curent, jurnal.md scria că Vladimir Plahotniuc, anunțat în căutare de autoritățile de la Chișinău, ar încerca să obțină azil politic în Dubai și s-ar fi întâlnit cu Bojkov în Emiratele Arabe Unite.
Anterior, Veaceslav Platon a declarat la „Politica Nataliei Morari” că deține probe ce confirmă că bulgarul ar împărți veniturile din Loteria Moldovei cu Plahotniuc.
Veaceslav Platon: „Plahotniuc are astăzi un număr mare de afaceri pe teritoriul țării. Lui îi sunt suficiente veniturile de la Loteria Moldovei, pe care le împarte cu bulgarii – 50 la 50%. Doar cash-ul de la Loteria Moldovei i-au permis să cumpere deputați”.
Echipa „Cutiei Negre” a reușit să afle că pe 2 iunie curent, ambele companii bulgare din imperiul lui Bojkov s-au retras oficial din acționariatul offshore-ului din Dubai, implicat în afacerea cu loteria. Actualmente, acționar unic este un alt offshore din Dubai „Ayman Investments SPC Limited”. Printre directori nu mai apare bulgarul Plamen Milanov Stefanov, cel care administrează SRL-ul de la Chișinău „NGM Company”, partenerul statului în loterie.
După ancheta lansată în R. Moldova în privința jocurilor de noroc, Bojkov a declarat pentru portalul de investigații „Bivol” din Bulgaria că nu mai are niciun control asupra loteriei moldovenești din ianuarie 2020. Acesta a negat că l-ar cunoaște pe Vladimir Plahotniuc, dar nu a vrut să dezvăluie cum a ajuns investitor în R. Moldova, argumentând că este mult de spus și complicat.
Totuși, contrar asigurărilor date de Bojkov, „Cutia Neagră” a stabilit că cele două companii din Dubai, care s-au succedat ca acționari ai firmei din Moldova care gestionează sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive, au avut în anumite perioade de timp același director – Staphanie Amabao.
Am încercat să aflăm de la compania din Chișinău dacă bulgarul Vasil Bojkov mai are legături cu loteria. Reprezentanții „NGM Company” ne-au comunicat că beneficiar al companiei este un cetățean din Dubai, dar nu cunosc modalitatea de modificare a fondatorilor companiei din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, directorul companiei din Moldova Plamen Stefanov Milanov susține că, până la acest moment, niciun angajat al firmei nu a fost citat la Procuratură. Compania își exprimă disponibilitatea de a colabora cu ancheta.
APP nu a fost informată de partenerul privat despre schimbările de acționariat. Nici procurorii nu știu deocamdată cine este acum beneficiarul offshore-ului „NGM SPC Limited” din Dubai. Oamenii legii au solicitat informații de la colegii din Emirate și așteaptă un răspuns.
Sergiu Gavajuc, șef interimar Procuratura Anticorupție: „Am făcut interpelările respective și așteptăm un răspuns. Dacă vă pare că din Dubai vin răspunsurile timp de o zi îmi pare foarte rău. Baza de date din Dubai este portal public. Eu operez cu date oficiale”.
Doar 11% din veniturile Loteriei, încasate de stat
Totuși, marea problemă nu sunt beneficiarii afacerii, cât prejudiciul statului în urma acestui parteneriat public-privat. Potrivit contractului semnat cu firma lui Bojkov, pentru 15 ani, compania bulgară urma să investească circa 6 milioane de euro la primă etapă, iar în 5 ani de activitate în Moldova să înregistreze o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro. În contract e scris că statul va beneficia de 75% din totalul veniturilor loteriei, iar partenerul privat de 25%. În realitate însă, statul încasează doar 11% din venituri, pentru că restul banilor compania de stat îi cheltuiește pentru servicii de distribuție a biletelor, pentru fondul de câștiguri și taxe locale.
Mai mult, partenerul privat vrea să renegocieze contractul cu statul pentru a obține condiții și mai bune.
Ghenadie Țepordei, director Agenția Proprietății Publice: „Partenerul privat a depus o cerere pentru a modifica clauzele contractului de parteneriat public-privat astfel ca proporționalitatea repartizării profitului și a cheltuielilor să fie 50 la 50. Însă până nu va fi o decizie definitivă pe marginea cauzei penale consider că ne vom abține de la careva modificări ale contractului”.
Un raport realizat de APP pentru anul trecut arată că în primele 14 luni de parteneriat public-privat în cadrul loteriei, au fost înregistrate venituri din vânzări de 638 de milioane de lei, dar profitul companiei de stat a constituit doar 10 milioane de lei (!).
Pierderi de 11,5 milioane lei pentru LNM în 2019
Tot SRL „NGM Company” este partenera statului la organizarea jocurile de noroc pe internet și pariurilor pentru competițiile sportive. Potrivit contractului, statul trebuie să încaseze 90% din veniturile din acest domeniu. Până în decembrie 2019, veniturile totale au fost de 33 de milioane de lei, iar statului urmau să-i revină 28 de milioane. Dar surpriză, statul a ajuns în pierdere, pentru că și-a asumat cheltuielile pentru formarea fondului de câștig la loto on-line și achitarea câștigurilor la pariurile sportive – în total 29,5 milioane lei. Astfel, Loteria Națională a Moldovei a înregistrat anul trecut pierderi în acest domeniu de 1,5 mil lei (!).
Într-un răspuns la solicitarea TV8, Loteria Națională a motivat că suportă pierderi mari pentru că jocurile de noroc online se dezvoltă ilegal și jucătorii migrează pe site-uri străine, în special de pariuri sportive. S-a cerut organelor de drept să blocheze activitatea site-urilor ilegale, dar autoritățile nu ar fi intervenit.
Nu stau mai bine lucrurile nici în cazul parteneriatului cu firma austriacă pentru activitatea automatelor de joc. Potrivit contractului de parteneriat public-privat, semnat cu grupul „Novomatic”, au fost planificate investiții de 32 mln euro, iar statul urma să beneficieze de 51% din venitul brut. Autoritățile estimau în 2018 că la bugetul de stat vor ajunge anual, sub formă de dividende din această activitate circa 9,5 milioane de euro. În realitate, compania de stat suportă pierderi.
Potrivit raportului APP, până în decembrie 2019, aparatele de joc au adus venituri de 88 de milioane de lei, dintre care cota Loterie Naționale a fost de aproape 45 de milioane de lei. Dar partenerul public a suportat toate cheltuielile ce țin de chiria și întreținerea sălilor de joc, salarizarea personalului, amortizarea aparatelor de joc, uzura și mentenanță serverelor, taxe locale – în total peste 55 de milioane de lei. Deci, statul a fost de fapt în pierdere cu 10 milioane de lei (!).
Sălile cu automate de joc, închise din lipsă de profit
De unde vin aceste pierderi? Compania de stat a suportat cheltuielile pentru amenajarea a 30 de săli cu automate de joc. Dintre acestea, trei, din Bălți și Călărași, nu au activat niciodată pentru că autoritățile locale au refuzat să emită autorizații, fiind inițiate procese de judecată. Alte 6 săli de joc au fost ulterior închise pentru că nu aveau clienți.
Pentru astfel de cazuri, APP a avut mare grijă de compania privată atunci când a întocmit contractul de parteneriat. Astfel, dacă venitul brut de la un automat de joc este mai mic de 500 de euro pe lună, pentru 6 luni consecutive, poate fi invocată „ineficiența pieței” și austriecii pot cere rezilierea contractului. Partenerul public nu are acest drept.
Pentru „Cutia Neagră”, conducerea Loteriei Naționale a precizat că în 2020 pierderile sunt și mai mari din cauza majorării taxelor locale și pandemiei de Coronavirus, care a ținut închise patru luni toate sălile cu automate. În prezent, 15 săli de joc din cele 21 existente riscă să fie închise pentru că nu sunt profitabile.
Reprezentanții companiei austrice nu ne-au răspuns deocamdată la solicitarea în scris pe care le-am adresat-o.
Un credit de 20 mil lei nu poate fi rambursat
Loteria Națională a dat-o în bară și cu un împrumut de un milion de euro pe care l-a luat în august 2018 de la compania austriacă pentru a deschide 20 de săli cu automate de joc. Pentru acest credit, compania de stat urmează să achite anual o dobândă de 4,9%. Prima rată, 55 de mii de euro, urma a fi transferată până la finele anului 2019, dar fiind în incapacitate de plată, Loteria Națională a cerut amânarea plăților cu un an. Odată cu majorarea taxelor locale și închiderea mai multor săli de joc, cheltuielile se vor majora cu 5 mln de lei pe an, a estimat APP și partenerul public nu va fi în stare să întoarcă creditul.
Ghenadie Țepordei, director Agenția Proprietății Publice: „Din studiul de fezabilitate care a fost prezentat la acea etapă era preconizat ca minimum o sală de joc să aducă un profit de 500 de euro de fiecare aparat. În practică nu s-a realizat acest profit, fiind doar de 380 de euro pentru fiecare aparat. Din cauza asta, actualul administrator întreprinde măsuri de optimizare a sălilor. …la necesitate și dezicerea de aceste săli care nu sunt profitabile și renegocierea contractului de împrumut pe un alt termen pentru a fi posibil de rambursat”.
Acuzațiile procurorilor
Procurorul general Alexandr Stoianoglo a vorbit anterior despre modificările legislative făcute de democrați în favoarea partenerilor privați din această afacere ce au cauzat acumulări mai mici la bugetul național. La finele anului 2016 au fost excluse taxele pentru exploatarea automatelor de joc. În 2017, au fost scutite de TVA toate mărfurile și serviciile importate în cadrul parteneriatelor publice-private. În consecință, partenerii privați au beneficiat de scutiri la plata TVA în sumă de 36 mln lei, doar pentru un singur an.
În 2018, a fost modificat Codul Fiscal, fiind micșorat de la 18% la 12% impozitul de venit pentru fiecare plătitor din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția celor de la loterii și pariuri sportive.
În martie 2019, prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament, a fost adoptată o lege prin care au fost scutite de taxe de licență companiile care desfășoară activități ce constituie monopol de stat. Toate aceste modificări la legislație au făcut ca bugetul public să piardă circa 400 de milioane de lei în doi ani.
Alexandr Stoianoglo, procuror general: „Raportând încasările din anii 2014 – 2015 la acest compartiment, rezultă că, pentru anii 2017-2019, bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei. Astfel, direcționarea mijloacelor financiare acumulate sub formă de taxe și impozite din activitatea jocurilor de noroc până la instituirea monopolului de stat în domeniul dat, erau suficiente pentru dezvoltarea sectorului doar de către Loteria Națională a Moldovei, fără cedarea unei cote importante din venituri partenerilor privați”.
În iulie 2020, oamenii legii au inițiat o anchetă penală pe faptul abuzului de serviciu, comis de persoane publice, în interes material personal sau în interesul terților la inițierea parteneriatului public-privat în domeniul jocurilor de noroc. Despre existența dosarului penal Stoianoglo a anunțat într-o conferință de presă abia pe 22 octombrie. Deocamdată, nu există bănuiți sau învinuiți în dosar.
Sergiu Gavajuc, șef interimar Procuratura Anticorupție a precizat pentru „Cutia Neagră” că „este un dosar masiv, aflat la faza incipientă a urmăririi penale și acum se acumulează documentele, se fac anumite analize și se audiază persoane în calitate de martori”.
Despăgubiri achitate de ASP după sistarea licențelor în domeniul jocurilor de noroc
Tot la conferința de presă din 22 octombrie, procurorul general a declarat că, în rezultatul parteneriatului public-privat din domeniul jocurilor de noroc, circa 65 de companii autohtone și-au stopat activitatea „mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii și persoane au fost ilegal trase la răspundere penală și zeci de întreprinderi își revendică până în prezent de la Ministerul Finanțelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licențelor, pe care le-au plătit în avans”.
La solicitarea TV8, Ministerul Finanțelor a precizat că au fost inițiate până acum doar patru cereri de chemare în judecată de către agenții economici din domeniul jocurilor de noroc privind obligarea restituirii taxei pentru licență. În trei cauze au fost pronunțate deja deciziile de judecată finale și Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite în folosul companiilor 2,3 mil lei(!)
