În cei patru ani aflați la conducerea Președinției, Igor Dodon a semnat aproape o sută de decrete de numire și promovare a judecătorilor în funcții. 129 de persoane au ajuns să poarte roba de magistrat, iar 94 de judecători aflați deja în sistem au fost numiți în funcții până la atingerea plafonului de vârstă. Totodată, Igor Dodon a promovat 38 de judecători în Curțile de Apel și a semnat pentru numirea a 43 de magistrați în funcții de conducere a instanțelor judecătorești.

Chiar din primele zile de mandat, Dodon a fost criticat pentru faptul că a promovat în funcții judecători controversați. Unul dintre ei este Dorin Dulghieru, care a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău prin decretul semnat de Igor Dodon pe 27 ianuarie 2017, la o lună de președinție. Dulghieru era cunoscut opiniei publice după ce l-a achitat pe fostul ministru al Dezvoltării Informaționale, Vladimir Molojen, într-un dosar în care era învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu. Ministrul semnase din numele întreprinderii de stat „Registru” mai multe contracte de publicitate cu firma familiei sale, iar procurorii  estimaseră prejudicii de aproape 3 milioane de lei pentru stat. Dosarul lui Molojen s-a aflat 4 ani în procedura lui Dulghieru, care a emis în final o sentință de achitare.

Dulghieru a fost vizat și într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, numărându-se printre judecătorii care deși aveau deja o locuință au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale, în unul din blocurile construite pentru judecători,  iar apoi le-au vândut la preț de piață. Din această afacere, magistratul a câștigat pe loc gol zece mii de euro.

La începutul anului curent, Procuratura Generală a solicitat Inspecției Judiciare să examineze acțiunile lui Dorin Dulghieru în dosarul fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Vicepreședintele Judecătoriei Chișinău a fost acuzat că a dispus, fără a avea acest drept, formarea unui complet din trei judecători care să examineze cauza lui Morari, după ce aceasta fusese deja repartizată aleatoriu unui singur judecător. Anume cei doi magistrați, numiți discreționar de Dulghieru, au decis eliberarea lui Morari sub control judiciar, acuza Procuratura.

Dorin Dulghieru, judecător: „Cu Molojen situația e simplă ca bună ziua. Soluția care am pronunțat-o eu a fost menținută și de Curtea de Apel și curtea Supremă de Justiție. Și atunci spuneți vă rog unde sunt acțiunile mele incorecte, ilegale, cum le tratează alții? Situația cu dosarul lui Viorel Morari, au fost făcute investigații de către Inspecția Judiciară, a fost pusă problema în discuție la consiliu și nu s-a constatat nicio abatere disciplinară”.

Promovat pe final de mandat prezidențial

La final de mandat, Igor Dodon iarăși a intrat în gura lumii din cauza lui Dulghieru, după ce l-a promovat în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Decretul a fost semnat pe 19 noiembrie.

Dorin Dulghieru, judecător: „Eu nu vreau să dau apreciere și nici nu am dreptul să dau apreciere, s-a grăbit, nu s-a grăbit. El este președintele în exercițiu până când noul președinte o să preia atribuțiile și dânsul are dreptul să semneze astfel de decrete. Ce vină am eu că am nimerit taman in perioada asta? Fiecare judecător vrea să fie promovat. Eu nu mă simt că am ceva datorii sau că am făcut careva acțiuni ilegale. Eu spun încă o dată și accentuez că mi-am făcut meseria conform legii”.

După această numire, președintele nou-ales Maia Sandu a avut o reacție și a promis că va curăța sistemul judecătoresc.

Maia Sandu, președinte ales: „În primul rând repet aici angajamentul meu să numesc în funcții de judecători, din ziua în care voi intra în oficiu, doar oameni onești, fără probleme de integritate. Cu privire la cei care deja au ajuns în sistem, cu sprijinul lui Dodon, în toți acești ani, știm că sunt mulți alții care nu merită să fie judecători. În raport cu aceștia singura soluție este curățarea sistemului judecătoresc. Și eu voi merge în Parlament cu proiectul legii pe care l-am elaborat încă anul trecut, când eram în Guvern, proiectul care vine să evalueze, printr-o comisie externă, fiecare judecător și fiecare procuror în parte”.

Un alt decret semnat de Dodon la început de mandat, pe 20 februarie 2017, a fost dur criticat în spațiul public. Atunci a numit 4 judecători la Curtea de Apel Chișinău, printre care Ludmila Ursu și Vladislav Clima. Presa a scris că aceștia ar fi luat decizii la comanda lui Vladimir Plahotniuc. Ludmila Ursu a fost acuzată că a prelungit fără motiv mandatele de arest în dosarul fostului deputat Grigore Petrenco, acuzat de organizarea dezordinilor în masă. Tot ea a refuzat cererile privind garanţia depusă de doi deputați europeni în cazul grupului Petrenco și a respins solicitarea ex-deputatului de a trece un control medical. Ulterior, dosarul grupului Petrenco a fost calificat de procurorul general Alexandr Stoianoglo ca fiind unul politic.

A promis că va anula  decretele

La prezentarea raportului, la 100 de zile de la investirea în funcție, Igor Dodon a recunoscut că unii magistrați promovați de el ar avea probleme de integritate și a anunțat că ar putea anula ulterior decretele pe care le-a semnat. Lucru care nu s-a mai întâmplat.

(28 martie 2017) Igor Dodon, președinte: „Foarte mulți întreabă de ce am numit unii judecători care au fost implicați în unele dosare politice. Constituția presupune că eu pot refuza numirea unor judecători care au fost votați de CSM, doar dacă am în scris de la vreo instituție careva obiecții… Bine, eu citesc, dacă SIS-ul tace asta nu înseamnă că în internet nu este informație. Eu de două-trei ori cer informații suplimentare de la SIS, de la alte organe. Și atunci când nu vin argumente, sunt obligat să-l promovez. Dar eu am văzut aceste mesaje și nu exclud că pe unele decrete voi reveni și le voi anula”.

Între timp, Ludmila Ursu a demisionat din funcția de judecător, iar Vladislav Clima a ajuns și mai cunoscut după ce a fost numit de Dodon la Curtea de Apel Chișinău. Magistratul a fost șeful completului care a menținut hotărârea judecătoarei Rodica Berdilo de anulare a alegerilor câștigate de Andrei Năstase la șefia Chișinău, în 2018. Tot Clima a dispus atribuirea terenului de peste un hectar de la „Moldexpo” pentru compania „Finpar Invest”, beneficiarul căreia este Vladimir Plahotniuc. Pe acest teren se află sediul holdingului media deținut de fostul lider democrat. Decizia a fost ulterior anulată de Curtea Supremă de Justiție. În octombrie 2019, Vladislav Clima, împreună cu alți doi magistrați, a anulat decizia CSM prin care judecătorul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție pentru a fi cercetat penal pentru îmbogățire ilicită.

Pe 28 iulie 2020, CSM l-a desemnat pe Vladislav Clima în calitate de președinte al Curții de Apel Chișinău. Trei membri ai CSM au avut atunci opinie separată, fiind împotriva numirii lui, pentru că ar avea o imagine compromisă.

„Există motive însemnate în baza cărora CSM urma să respingă candidatura judecătorului Vladislav Clima la funcția de președinte al CA Chișinău. Se constată existența unui favor abuziv acordat judecătorului, determinat de susținerea fără merit a acestui candidat la o funcție administrativă în CA Chișinău, care este o instanță de judecată strategică din punctul de vedere al categoriilor de dosare atribuite în competență pentru examinare”, declarau cei trei membri ai CSM.

Vladislav Clima a negat acuzațiile la ședința CSM și a dat asigurări că își face meseria corect și merită noua funcție: „Toate acele decizii care le-am adoptat, în opinia mea sunt profesioniste, iar ceea ce reflectă presa sau politicul nu sunt altceva decât o reflecție personalizată sau emoțională asupra unei situații juridice concrete a uneia din părți”.

Protest: „Dodon, nu semna”

La câteva zile de la decizia CSM, membrii PAS au organizat un protest în fața Președinției, unde i-au cerut lui Igor Dodon să refuze numirea lui Clima la șefia Curții de Apel Chișinău. Președinția a calificat flash-mobul ca fiind o acțiune electorală, iar șeful statului a semnat pe 2 septembrie decretul de numire a lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

La 20 mai 2017, Dodon a semnat decretele de numire în funcții administrative a altor doi judecători controversați: Radu Țurcanu și Ghenadie Pavliuc. Primul a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău, iar cel de-al doilea – vicepreședinte în aceeași instanță.

Numele lui Radu Țurcanu a figurat în așa-numitul „atac raider” comis asupra companiei de asigurări ASITO, printr-o ordonanță de transmitere a pachetului majoritar de acțiuni la compania de asigurări în mâinile a două companii off-shore. În iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

Radu Țurcanu nu a vrut să vorbească cu reporterul „Cutiei Negre”, precizând că este internat în spital.

Judecătorul Ghenadie Pavliuc a fost în 2015 principala figură din justiţia R. Moldova. În mai 2015, l-a eliberat pe Ilan Şor, din izolator sub arest la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv în penitenciar, fiind învinuit în dosarul fraudei bancare. Ulterior, l-a eliberat pe Șor şi din arestul la domiciliu, pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei. În octombrie 2015, Pavliuc a emis un mandat de arest de 30 de zile pentru Vlad Filat, pe atunci deputat și lider al Partidului Liberal Democrat, ulterior prelungindu-i arestul. Tot în 2015, Pavliuc l-a salvat de puşcărie pe fostul deputat democrat Valeriu Guma, condamnat în România la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Pavliuc a examinat cererea Ministerului Justiţiei privind recunoaşterea sentinţei de condamnare a lui Guma, dar a schimbat sentința în patru ani de închisoare cu suspendare.

Ghenadie Pavliuc s-a înscris în concursul pentru funcția de membru al CSM, după ce a fost modificată legislația și majorat numărul de membri ai consiliului. Noul membru al CSM urmează să fie desemnat la următoarea ședință a Adunării Generale a Judecătorilor, cu votul majorității celor prezenţi în sală.

L-am contactat pe magistrat pentru o reacție, dar timp de câteva zile avea telefonul mobil închis.

Dosar dispărut din arhivă

În ziua când i-a promovat pe Pavliuc și Țurcanu în funcții administrative, adică pe 20 mai 2017, Dodon a promovat-o la Curtea de Apel Chișinău și pe judecătoarea Viorica Mihăilă. Numele ei a fost legat cu așa-numitul laundromat rusesc. Mihăilă a emis în 2014 o ordonanță prin care a dispus încasarea a două milioane de dolari de la compania moldovenească „SLI”  în favoarea  offshore-ului „Chester Limited”. Această firmă din Noua Zeelandă apare și în raportul „Kroll” prinvind frauda bancară.

În 2019, în cadrul unui control complex efectuat de Inspecția Judiciară la Judecătoria Chișinău, prin intermediul sistemului integrat, a fost identificată ordonanța emisă de Mihăilă, dar dosarul pe hârtie nu a fost de găsit în arhiva instanței. Fostul președinte interimar al CSM, Dorel Musteață, a trimis atunci o sesizare la Procuratură, împreună cu nota Inspecției Judiciare, dar ne-a spus că nu a primit nici până astăzi un răspuns.

Decrete pentru magistrații care au judecat cauzele socialiștilor împotriva „Rise Moldova”

Dodon i-a promovat în funcții și pe judecătorii care au examinat procesele de judecată dintre PSRM, Exclusiv Media și RISE cu privire la investigația jurnaliștilor despre banii primiți de la un off-shore din Bahamas, în preajma alegerilor prezidențiale din 2016.

În februarie 2017, judecătoarea Zinaida Talpalaru a admis parțial acțiunea înaintată de „Exclusiv Media” față de Rise Moldova, iar pe 20 mai a aceluiași an, Igor Dodon a semnat transferul magistratei la Judecătoria Chișinău, după lichidarea Judecătoriei Comerciale de Circumscripție.

Judecătorul Victor Sandu, care a obligat Rise să publice o dezmințire a informației, a fost numit în funcție până la pensionare prin decretul semnat de Dodon pe 3 iunie 2020. Alți doi judecători, care au făcut parte din completul Curții de Apel Chișinău, care a respins recursul Rise  împotriva deciziei emise de Victor Sandu, fuseseră promovați anterior de Igor Dodon. E vorba iarăși despre Vladislav Clima și Ala Malîi, numită la Curtea de Apel Chișinău pe 12 martie 2018, cu o lună înainte de examinarea apelului jurnaliștilor.

Pe 20 decembrie 2017, Igor Dodon a acceptat numirea judecătoarei Nelea Budăi în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Chișinău. Și despre această judecătoare presa a scris mai mule anchete care se referă la proprietățile care depășesc veniturile sale Nelea Budăi a apărut fregvent și în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice.

Magistrata a fost anterior suspectată de Serviciul de Informații și Securitate că a admis probe false într-un process, dar a negat acuzațiile precizând că sentința pe acea cauză a fost menținută de instanțele superioare. Nelea Budăi a dat asigurări că și-a făcut întotdeauna munca onest.

Altă promovare scandaloasă la CA

În aceeași zi cu Budăi, pe 20 decembrie 2017, șeful statului a promovat-o la Curtea de Apel Chișinău pe judecătoarea Galina Moscalciuc. Și aceasta a judecat dosarul ce vizează terenul de la Moldexpo unde sunt televiziunile lui Plahotniuc, dar și o cauză civilă prin care fostul lider al PD solicita despăgubiri morale de aproape un milion de lei de la oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa.

Galina Moscalciuc a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Magistrata a mai fost vizată într-un dosar de rezonanță. L-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat de omorul lui Valeriu Boboc, decedat în timpul protestelor din aprilie 2009.

Pe 23 octombrie 2018, Galina Moscalciuc a fost reținută împreună cu alte 4 judecătoare într-un dosar de corupție, fiind acuzată că a cerut mită pentru a emite decizii favorabile în cauze penale pe care le avea în gestiune. Dosarul se află pe rol în instanța de judecată, iar Moscalciuc, ca și colegele sale din sistem, se declară nevinovate.

Cu decizii îndoielnice, dar numiți în funcții până la pensionare

Un alt magistrat, Sergiu Bularu, care înainte de a veni în sistemul judecătoresc a lucrat pentru Partidul Democrat, a fost numit în funcție de Igor Dodon până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat pe 25 februarie 2019. Numele acestuia apare în dosarul interceptărilor ilegale ale membrilor Platformei Demnitate și Adevăr. Potrivit unei investigații Rise, în vara anului 2017, Bularu, fiind judecător de instrucție la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a autorizat interceptarea mai multor membri și simpatizanți ai Platformei DA.

În perioada 2011-2014, până a deveni judecător, Sergiu Bularu a fost consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat. De asemenea, Bularu a fost reprezentant al PDM la Comisia Elelectorală Centrală.

În această vară, Sergiu Bularu l-a pus în libertate pe controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Acesta a admis integral, pe 15 iunie, demersul procurorului general Alexandru Stoianoglo privind suspendarea executării pedepsei de către Platon în dosarul în care fusese condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie, spălare de bani și corupere activă.

Încercările noastre de a-i solicita un comentariu lui Sergiu Bularu au eșuat. La secretariatul Judecătoriei au refuzat să ne facă legătura telefonică cu magistratul.

Și câteva decrete semnate de Dodon în cazul unor judecători tineri au provocat critici în spațiul public. De exemplu, magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, la câteva săptămâni după ce l-a condamnat cu amendă pe fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari în dosarul de extrădare a celor 7 profesori turci. Decretul a fost semnat de șeful statului pe 12 august 2020.

Niculcea are tangențe și cu scandalurile legate de modul în care au fost judecate dosarele lui Ilan Șor și Vlad Filat, ceea ce l-ar fi putut determina pe Igor Dodon să nu-l lase în sistem până la pensionare, dar asta nu s-a întâmplat. Andrei Niculcea a făcut parte din completul de judecători care l-a condamnat în primă instanță pe Vlad Filat, luând în calcul probe prezentate de procurori, care au fost ulterior recunoscute ca false de instanța de apel. Tot Niculcea a judecat dosarul lui Ilan Șor, recalificându-i pedeapsa, ceea ce a dus la o sentință extrem de blândă pentru principalul figurant în dosarul furtului miliardului. Niculcea a tergiversat timp de 6 luni și traducerea în limba rusă a sentinței pe dosarul Șor, fapt care a blocat transmiterea dosarului către instanța de apel.

Judecătoare învinuită de „atac raider” în favoarea lui Platon

Pe 2 septembrie 2020, șeful statului a semnat decretul de numire în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă, a magistratei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Numirea a avut loc în perioada în care pe masa judecătoarei au ajuns materialele ce vizează compania „Moldasig”. La două luni distanță, pe 6 noiembrie, Țurcan a emis o încheiere  prin care a decis suspendarea executării tuturor hotărârilor din 2016 ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare ce vizează „Moldasig”, instituirea unui administrator special propus de firmele lui Veaceslav Platon și transmiterea în gestiunea unei companii de audit a 65% din acțiunile noi emise în 2016 de „Moldasig” în locul celor deținute anterior de firmele controversatului businessman.

Decizia magistratei a fost dur criticată. Reprezentanții CNPF, dar și mai mulți deputați și juriști au calificat acțiunile Olesei Țurcan drept un atac raider în favoarea lui Platon.

Judecătoarea a negat acuzațiile și a depus recent chiar o sesizare la CSM pentru a-i fi apărată reputația profesională. Aceasta s-a plâns de o postare a juristului Ștefan Gligor pe Facebook ce vizează Moldasig, care a fost preluată de presă.

„Elementele de conținut sunt lipsite de substrat factologic. Prin prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor, precum şi prin comentariile negative şi răuvoitoare legate de exercitarea funcției de magistrat, induc intenționat opiniei publice ideea că, atribuțiile de judecător ar fi fost îndeplinite neprofesionist, afirmațiile fiind de natură să determine compromiterea, discreditarea integrității morale şi profesionale în exercitarea mandatului de judecător, cu care am fost învestită, fapt ce reprezintă o gravă atingere reputației mele profesionale”, a scris magistrata în sesizare.

De-a lungul celor 4 ani de mandat, Igor Dodon a fost acuzat de nenumărate ori că aprobă avansarea în funcție a unor judecători compromiși, iar în ultimul an, opoziția l-a învinuit că încearcă să-și subordoneze sistemul judecătoresc, folosind metodele lui Plahotniuc și promovând magistrați care îi sunt loiali. Președinția a negat de fiecare dată acuzațiile.

 

Pentru a fi la curent cu cele mai importante știri te așteptăm pe Telegram. Pentru reportaje video și emisiuni ne găsești pe Youtube, pentru fotografii și stories vino pe Instagram, iar pe Tik Tok îți oferim o doză de amuzament


Suntem liberi și scriem pentru tine. Tu meriți! O facem cu pasiune, dedicație și onestitate. Iar pentru a continua, avem nevoie de ajutorul tău!

Susține redacția TV8.md cu o donație pe contul nostru de PayPal sau Patreon.

Îți mulțumim!