În multe localități din țară oamenii încă mai aruncă la nimereală gunoiul menajer, în râpi sau pe marginea râurilor, ceea ce reprezintă un pericol real pentru mediul ambiant. Asta se întâmplă pentru că lipsesc locurile amenajate de acumulare a deșeurilor sau pentru că oamenii nu vor să plătească pentru transportarea gunoiului. De doi ani, locuitorii comunei Lozova din raionul Strășeni beneficiază de servicii de transportare a gunoiului, iar acum lozovenii sunt învățați că trebuie să sorteze gunoiul.
Până în 2018, lozovenii aruncau deșeurile menajere în gropile din obor sau îl doseau pe marginea râpilor când afară se întuneca, să nu-i vadă nimeni. Lucrurile s-au schimbat acum doi ani, când autoritățile publice locale au înființat un serviciu comunal, în grija căruia este salubrizarea localității.
Tractorul care curăță comuna
De două ori pe lună, un tractor cu câțiva muncitori se apropie și de poarta mătușii Nadejda Nicolăescu pentru a lua sacii cu gunoi. Femeia de 68 de ani are grijă să lege sacii, să nu se apropie de ei copiii sau să-l împrăștie animalele. Este bucuroasă că a scăpat de grija gunoiului care se aduna, dar și de amenzile pe care le încasa când arunca în locuri neautorizate gălețile cu gunoi. Își aranjează năframa care i-a acoperit ochii, apucă un sac și începe a aduna ultimele frunze împrăștiate în curte: „Strângem gunoiul, îl punem în săcușori, vine tractorul și-l încarcă. Înainte mai aruncam gunoiul în locuri dosite. Am plătit amenzi și eu, și cumătrul. Bine că acum vin drept la poartă și-l încarcă. Cum sunt eu bătrână, nu mai am putere să ridic sacii”. Pentru serviciul de colectare a gunoiului, mătușa Nadejda plătește 240 de lei pe an.
Mătușa Nadejda mătură ultimile frunze căzute prin ogradă. Foto: API
Grămezi de gunoi acoperite cu frunze
Primarul de Lozova Lilian Botnaru spune că gunoiul colectat de la localnici este transportat într-un loc autorizat. „Comuna este împărțită în cinci sectoare și gunoiul este strâns de la oameni pe sectoare. După ce e colectat la Lozova, se merge în satul Stejăreni, care este parte a comunei. Tot gunoiul se duce la gunoiștea locală”, povestește primarul. Deși gunoiul este colectat centralizat, pe marginea râpei care străbate localitatea se văd încă grămezi mici de gunoi, acoperit cu frunze. „Sunt gunoiști neautorizate, de care vrem să scăpăm. Vrem să schimbăm aspectul localității, însă unii săteni încă mai aruncă gunoiul peste tot. Avem trei râulețe care traversează comuna, iar pe malurile acestora e o adevărată bătaie de joc”, se plânge Lilian Botnaru, adăugând că sunt și săteni care nu vor să plătească pentru serviciul de salubrizare.
Unul dintre acești localnici este Ion Grosu, cioban de-o viață. El motivează că n-are nevoie de acest serviciu, deoarece adună toate frunzele veștede, le amestecă cu pământ și balegă, fabricându-și astfel propriul îngrășământ. „Toată viața am crescut oi, acum am capre și vaci. Dau foc hârtiilor, iar restul gunoiului îl las să putrezească”, spune bărbatul.
Primarul speră că oamenii vor înțelege necesitatea colectării gunoiului, ba chiar vor ajunge și la etapa sortării deșeurilor. În prezent, sătenii sunt instruiți cum să colecteze deșeurile separat: hârtie la hârtie, sticla la sticlă etc. Activitatea de instruire face parte dintr-un proiect realizat de o asociație obștească prin intermediul programului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Sortarea gunoiului – un mediu mai curat
Aurelia Bahnaru, președinta Asociației pentru valorificarea deșeurilor, care realizează instruirile, spune că, în afară de comuna Lozova, în acest proiect mai sunt incluse cinci localități din raionul Strășeni (mun. Strășeni și satele Scoreni, Vorniceni, Negrești și Sireți). Ea speră că proiectul va schimba percepția locuitorilor despre beneficiile colectării selective a deșeurilor. Aurelia îi sfătuiește pe oameni să-și formeze deprinderea de a sorta gunoiul. Chiar dacă la început asta poate părea o irosire de timp, peste o perioadă acest lucru se va resimți în mediul înconjurător mai curat și mai sănătos.
În râpa din mijlocul satului Lozova, oamenii încă mai aruncă pungi de gunoi. Foto: API
După sortare, gunoiul este dus separat la reciclare, iar materialele reciclabile se transformă în materie primă. Astfel, este folosită mai puțină energie pentru fabricarea unor produse noi. Aproape toate materialele care intră în compoziția deșeurilor – hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice, pot fi reciclate, iar implicarea comunităţii în sortarea deşeurilor protejează mediul înconjurător.
Potrivit datelor Eurostat (departamentul Comisiei Europene responsabil de publicarea statisticii comparabile pe teritoriul UE), țările europene care înregistrează cea mai mare rată de reciclare a deșeurilor municipale sunt Germania, Slovenia, Austria, Țările de Jos, Belgia. La polul opus, cu cea mai mică cantitate de deșeuri reciclate sunt Grecia, Cipru, România și Malta.
Lilia Zaharia/Asociația Presei Independente
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și comunicare și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API). Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ. Pentru detalii – www.eu4civilsociety.md
