Biroul Migrație și Azil este obligat să acorde statut de refugiat unuia dintre profesorii turci expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova în toamna anului 2018. Cel puțin asta se arată într-o decizie a Curții de Apel Chișinău, care a fost luată în dosarul lui Çelebi Müjdat,fostul director financiar al companiei care gestiona liceele „Orizont”.
Pe rol mai sunt trei dosare, două dintre care se referă la contestarea deciziilor prin care BMA a refuzat acordarea statutului de refugiat pentru Feridon Tufekci și Riza Dogan, iar al treilea dosar vizează contestarea deciziei privind declararea drept persoană indezirabilă și îndepărtarea sub escortă a lui Huseyin Bayraktar, scrie Ziarul de Gardă.
Nicolae Frumosu, unul dintre avocații care au reprezentat la CtEDO interesele cetățenilor turci și care în prezent reprezintă interesele acestora în litigiile din instanțele naționale, a spus că judecătorii Curții de Apel au decis obligarea Biroului Migrație și Azil să acorde statut de refugiat unuia dintre profesorii turci expulzați de pe teritoriul R. Moldova în toamna anului 2018. Decizia a fost dictată la 9 decembrie 2020, iar acum părțile au intrat în posesia deciziei motivate.
„Două litigii au fost încetate în 2018-2019, când nu exista nici hotărârea CtEDO, pe motive formale cum că reclamații nu au acordat împuterniciri avocaților. Pe rol sunt celelalte dosare, iar pe unul avem această hotărâre definitivă care obligă Biroul Migrație și Azil să acorde statut de refugiat solicitantului. Este vorba de dosarul lui Çelebi Müjdat”, a spus avocatul pentru ZdG.
Decizia este definitivă și executorie.
Amintim că în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu și transportați la Aeroportul Internațional Chișinău, acolo unde îi aștepta un avion, plătit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), pentru a-i duce în țara lor de origine, Turcia.
Cinci din cei șapte profesori au solicitat statut de refugiat în Republica Moldova, deoarece se temeau de represalii în țara lor de origine, Turcia, pe baza opiniilor lor politice. Însă, la scurt timp după expulzare, familiile profesorilor au primit scrisori cu deciziile Biroului pentru Migraţie şi Azil în care erau anunţaţi despre respingerea cererilor de azil și interzicerea să intre pe teritoriul R. Moldova pe o perioadă de cinci ani. BMA a invocat că cei cinci profesori au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova, însă au constatat, totuși, pe baza unei note secrete primite de la serviciile secrete din R. Moldova, că ei prezentau o amenințare la adresa securității naționale.
