Printre cei 13 candidații înscriși la concursul național pentru suplinirea postului de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova se numără mai multe persoane cunoscute, printre care avocați, dar și funcționari publici. Unii dintre ei sunt cunocuți pentru funcțiile deținute anterior, cum ar fi fostul purtător de cuvânt al PD Vitalie Gamurari, dar și fratele ex-procurorului Cornel Gurin – Marin Gurin.
Vedeți mai multe informații despre cei 13 candidați care pretind la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova.
Vitalie Gamurari a fost purtătorul de cuvânt al PD, atunci formațiunea era condusă de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Până în 2013, Vitalie Gamurari a a fost decanul facultății de drept de la ULIM. Acesta a fost membru al Colegiului Disciplinar din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii.
Un alt candidat la funcția de judecător este Alexandru Prisac, care este avocat și are licență din 2010. În CV-ul avocatului se menționează că el face consultanţă în materia dreptului de proprietate și apărarea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale
Printre candidați se numără și apărătorul Roman Zadoinov. Acesta a devenit cunoscut cunoscut pentru cazurile de tortură şi corupţie de care s-a ocupat. Anterior, avocatul a fost acuzat de colegi că a colaborat cu Centrul Național Anticorupție la elucidarea unui caz de extorcare de bani, acțiune ce ar veni, potrivit unor defensori, în contradicție cu normele deontologice ale avocaturii.
Ion Cojocari este cel de-al patrulea candidat la funcția de judecători la CEDO din partea Moldovei. Anterior, acesta a activat la Judecătoria Comrat, dar și-a dat demisia.
În concurs s-a înscris și fratele fostului procuror general Corneliu Gurin, care anterior a fost selectat ca să reprezinte Republica Moldova în Comisia Europenă împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI). În martie 2016, Marin Gurin a fost promovat în funcția de agent guvernamental al R. Moldova la CtEDO. Peste câteva luni, însă, în toamna aceluiași an, Marin Gurin a cerut să fie suspendat din funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la CtEDO, fiind detașat pentru jumătate de an la Misiunea UE de instruire militară și consiliere pentru forțele de apărare și de securitate din Mali.
Printre cei 13 candidați se regăsește și Lilian Moraru. Recent, acesta a fost numit în funcția de consul general al Republicii Moldova în orașul Nice din Franța. Lilian Moraru a mai fost și șeful Direcției cooperare multilaterală, MAEIE al Republicii Moldova. În 2016, Lilian Moraru a fost numit în funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Franceză.
Lilian Apostol, care se află printre cei 13 pretendenți, a fost numit în 2012 în funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2015, Guvernul a aprobat cererea de demisie a lui Lilian Apostol din această funcție.
Anterior, timp de opt ani, Lilian Apostol a fost angajat în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, iar mai apoi a lucrat un an și jumătate în calitate de consultant al Programului comun al Comisiei Europene și Consiliului Europei în procesul de asistență la creație legislativă pe lângă Ministerul Justiției.
Vladislav Gribincea este avocat și președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.
Vladislav Gribincea a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. De asemenea, Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai fost implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.
De asemenea, Vladislav Gribincea este membru al Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Începând cu anul 2002, el reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi în litigii strategice la nivel naţional. În 2019 acesta a candidat pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova.
Și fostul ministru al Justiției în Guvernul Gaburici, Vladimir Grosu s-a înscris în concurs. Din decembrie 2006 până în iunie 2011, Vladimir Grosu a fost reprezentant al Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2019, cotidianul.md scria că Vladimir Grosu se număra printre semnatarii garanțiilor de stat în valoare de 5,3 miliarde de lei, pentru jaful din sistemul bancar.
Un alt candidat înscris în concursul pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova este avocatul Victor Burac. Acesta a fost membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Potrivit ZdG, în 2018, acesta și-a dat demisia din funcția de membru în semn de solidaritate și susținere a avocatului Victor Panțîru.
Gheorghe Mîțu a fost numit în 2014 în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani. Potrivit Magistrat.md, anterior Mîțu a activat în calitate de lector la Catedra de drept Civil a USM, dar și concultant principal în Serviciul de Acte al Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui Voronin.
Nicolae Eșanu a fost secretar de stat la Ministerul Justiției, după ce anterior, între 2004-2009 și 2013-2017 a exercitat funcția de viceministru în cadrul aceluiași minister. Din 2005, Nicolae Eșanu a fost reprezentant al R. Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar din 2017, membru supleant al Comisiei. Acesta deține licența de avocat și în anumite perioade a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Drept civil.
Nicolae Eșanu a fost consilier pe domeniul dreptului în Guvernul Chicu.
Anterior, a mai fost ales de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională. La câteva zile, acesta și-a anunțat demisia din funcția de secretar de stat al Ministerului Justiției. Mai apoi, deputații au decis să delege la Curtea Constituțională alte două persoane și Nicolae Eșanu a rămas „în afara jocului”.
Diana Scobioală este directoarea Institutului Național al Justiției (INJ). Aceasta are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Aceasta este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.
