Fructe și legume de tot felul, articole de artizanat, împletite, croșetate ori sculptate în lemn și piatră, uleiuri esențiale, produse cosmetice, dar și multe alte lucruri necesare în bucătărie sau pe lângă casă au putut fi procurate de cei care au ajuns la târgul produselor autohtone de la Ialoveni.
Toate acestea au fost aduse din cele mai diferite zone ale Moldovei de oamenii care lucrează în câmp ori își pun la contribuție imaginația, în atelierele proprii. Vizitatorii au rămas mulțumiți, pentru că au găsit aici tot ce bucură ochiul și papilele gustative, iar producătorii au plecat cu ceva bani în buzunar, ca răsplată a muncii lor.
Producătorii autohtoni ne-au spus că, în acest an, au fost organizate mai puține astfel de târguri, unde ei au posibilitatea să-și prezinte și să-și vândă marfa. Pe de altă parte, veniturile oamenilor au scăzut, așa că produsele lor sunt mai puțin întrebate.
Pe unii, însă, pandemia i-a motivat să găsească o nouă formulă de prezentare și vânzare a produselor. Acestei doamne ingeniozitatea i-a venit în ajutor în cel mai greu moment, atunci când sursele pentru existență erau la limită.
„În pofida a tuturor celor ce s-au întâmplat anul trecut, când sursele de existența erau cam de dorit, ne-am gândit să facem un produs nou și am făcut un prună scăldată în ciocolată.”
La târgul produselor autohtone i-am întâlnit și pe soții Sacara. Aceștia au fost apicultori toată viața, iar acum sunt fericiți că și copiii le calcă pe urme.
ION SACARA, APICULTOR: „Ne ocupăm cu albinăria. Eu sunt într-a doua generație cu albinele, băieții – deja într-a 3-a. Au terminat medicina amândoi și au lepădat medicina și au trecut la apicultură.”
Familia Sacara au reușit să găsescă modaități de a exporta mierea peste hotare, însă le pare nespus de rău că produsul lor nu este la fel de apreciat și consumat acasă, în Moldova.
ION SACARA, APICULTOR: „Mierea din Moldova pleacă mai mult în Germania, în Europa toată mierea, practic, în Italia se duce și o parte din miere și în Japonia. Noi producem o miere foarte calitativă și o mănâncă cineva de peste „graniță”. Da de-a cui nevoie să nu mănânce oamenii din țară.”
Domul Ion consideră că cetățenii trebuie mai întâi învățați să consume produsele locale și să fie capabili să aprecieze calitatea și beneficiile acestora.”
ION SACARA, Apicultor: „Datorită la aceste târguri noi învățăm, în primul rând, și oamenii să mănânce, să mănânce miere. Și cu câtă miere mai multă o să mănânce, cu atât mai sănătoși o să fie. O să avem o generație de oameni cu imunitate.”
Un al producător, o altă istorie de viață. Doamna Galina produce lumânări manual. Ea spune că a fost la muncă peste hotare și, din banii agonisiți acolo, odată reîntoarsă acasă, și-a procurat un aparat care încălzește parafina. Meșterița povestește că procesul este unul îndelungat și foarte migălos.
GALINA SAMOȘCHINA, FECE LUMÂNĂRI: „Acestă lumănare ia din timp doar 20 minute la sculptat, dar ca atare, o lumânare se face în patru zile. Prima zi se toarnă în formele respective, a doua zi se usucă, a 3-a zi o tăiem, o sculptăm și o dăm cu lac, o lăcuim și uitați-vă că parcă e din ceramică.”
Când am întrebat oamenii cum li se par prețurile, aceștia ne-au răspuns că sunt acceptabile.
„Îs destul de normale, adică aș spune, după salariile noastre care-s, e acceptabil.”
„Prețul, nu aș zice… Este bun prețul, cât poți să mănânci? 200 grame „zefirul”. Ele vin 9 bucăți, socotiți și sunt 60 de lei, hai mănânci unul mănânci 2 în orice caz, pe câteva zile este.”
Pentru doamna Raisa, târgurile produselor autohtone reprezintă un motiv în plus pentru a ieși din casă.
„Da, sunt mulțumită și bucuroasă, dacă ar fi mai des. Chiar să vă spun chiar suntem bucuroși că mai ieșim din casă.”
Târgul produselor autohtone vine să susțină producătorii locali ca urmare a dificultăților avute în acest an din cauza pandemiei. Târgul s-a desfășurat timp de două zile, în Piața Unirii din Ialoveni.
REPORTER: Elena Boboc
IMAGINI: Oleg Kazlov
