20 ianuarie 2021, ora 12:20

În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre dizolvarea Legislativului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate, dar se pare că unii aleși ai poporului se țin „cu dinții” de mandate. Pe parcursul anilor, fotoliile din Parlament au ajuns a fi o „afacere” profitabilă. Mai mulți deputați și-au mărit esențial averile, deși au trăit oficial doar din salarii. Și-au cumpărat mașini și apartamente scumpe, și-au dezvoltat afacerile sau chiar au reușit să-și construiască case de lux în Chișinău. „Cutia Neagră” a analizat declarațiile de avere ale deputaților „cu stagiu” în Parlament, aflați cel puțin la al doilea mandat și vă arată cum au evoluat proprietățile unor legislatorilor.

Lista parlamentarilor care s-au îmbogățit pe perioada deputăției este lungă. Sergiu Sârbu, în prezent secretar al grupului parlamentar „Pentru Moldova”, în 2010, când a ajuns pentru prima dată în Parlament, deținea un lot pomicol la Stăuceni, cu o căsuță de 42 metri pătrați, și un BMW, produs în 2003. O avere cu o valoare totală puțin peste 400 de mii de lei. Astăzi, Sergiu Sârbu este proprietarul unui apartament de 194 de metri pătrați, a unui alt apartament de 68 metri pătrați, are în posesie un „BMW X5” și un „Renault Megane”. Proprietățile pe care le deține sau folosește astăzi deputatul valorează, în acte, peste două milioane de lei, valoarea de piață este însă aproape dublă. Sergiu Sârbu nu are și nu a avut afaceri, iar singurele sale venituri au fost din salariul de deputat –  de circa 15.000 de lei pe lună, plus indemnizații.

Dacă e să credem declarațiilor sale de venit, proprietățile au fost procurate din împrumuturi și donații. În 6 ani, deputatul a primit cadouri la evenimente de familie în sumă de 2 milioane lei și a împrumutat un milion și jumătate de lei.

În cei zece ani de deputăție Sergiu Sârbu a schimbat de 4 ori fracțiunile parlamentare. El a ajuns în Legislativ ca reprezentant al Partidului Comuniștilor și peste doi ani și jumătate a migrat în tabăra Partidului Democrat. În 2020, Sârbu a mai schimbat două grupuri parlamentare – Pro Moldova, unde i s-a alăturat lui Andrian Candu, și apoi „Pentru Moldova”, aliat în Parlament cu fracțiunea Șor.

Din zece ani de Parlament, Sârbu s-a aflat doar doi ani și jumătate în opoziție. Aflarea la putere a coincis cu perioada de sporire a averii familiei sale. Vă arătăm în cele ce urmează cum exact și-a agonisit proprietățile. În 2012, după ce a plecat din PCRM, Sârbu a intrat în posesia unui apartament nou de 68 metri pătrați, în care investise anterior aproape jumătate de milion de lei. În 2013, pe când era deja în echipa Partidului Democrat, deputatul a primit cadouri la nuntă în valoare de 34 de mii de euro, 15 mii de dolari și 130 mii lei. În același an, Sîrbu declară o mașină de model „Toyota Rav4”, deținută prin comodat și condusă de soția sa.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „La nunta mea a fost și Igor Dodon, și Alexandru Stoianoglo și încă foarte mulți actuali și foști demnitari”.

În 2015, Sîrbu obține un alt apartament de 194 mp, prin donație de la fratele mai mic, fotograf de meserie. Apartamentul este evaluat la 810 mii lei, dar valoarea de piață este mult mai mare. Imobilul se află la primul etaj, are intrare separată, terasă și garaj, dar anexa a fost construită de vechiul proprietar.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „Acest apartament a fost procurat în bază de credit, inclusiv din venituri legale care au fost obținute de familia noastră cu ocazia ceremoniei de nuntă. Să știți că părinții soției foarte mult au ajutat-o. Soția mea a moștenit o afacere mare în Căușeni. – Dar nu declarați venituri din această afacere – Răbdați să vedeți următoarea declarație”. 

Tot în 2015, familia Sîrbu ia un credit de 900 de mii de lei pe care se obligă să-l restituie în 20 de ani, dar a reușit să acopere datoria peste doi ani. În această perioadă, veniturile declarate au fost mai mici decât împrumutul – numai 600 mii lei. În plus, în 2016, în campania electorală pentru prezidențiale, Sîrbu a donat 100 mii lei pentru Marian Lupu. În același an, soții Sîrbu au obținut în folosință un „BMW X5” și un „Renault Megane”. Valoarea de piață a celor două mașini este de peste un milion de lei.

SERGIU SÎRBU, deputat „Pentru Moldova”: „Creditul s-a refinanțat la altă bancă. Acest credit a fost parțial închis din veniturile absolut legale, inclusiv cu ajutorul părinților. Ce ține de mașini, ele sunt scrise pe soacră, pe mama soției, dar de fapt a fost cadoul tatălui, care a muncit o viață și a făcut afaceri profitabile”.

În 2018 și 2019, familia Sîrbu a primit alte 20 de mii de euro și 195 mii lei la evenimente de familie, dar s-a împrumutat și de la bănci cu 360 mii lei. Terenul pomicol și micuța „vilă” de la Stăuceni, Sergiu Sîrbu le-a donat în 2018 tatălui său, Boris Sîrbu.

Deputata Violeta Ivanov a avut un parcurs politic aproape similar cu cel al lui Sergiu Sîrbu. În zece ani de când este deputată a schimbat trei partide politice, de fiecare dată cu scopul de a se afla la guvernare. Iar traseismul i-a adus prosperitate în familie și averi de milioane.

Violeta Ivanov a devenit deputată în 2010 pe lista PCRM, iar în 2017 a migrat la Partidul Democrat, aflat la guvernare, alături de alți 13 deputați comuniști. În 2020, Ivanov a părăsit democrații, în favoarea Partidului Șor, din partea căruia a și fost înaintată candidată la prezidențialele de anul trecut.

De când activează în Parlament, Violeta Ivanov a reușit să-și cumpere un apartament nou de 98 de metri pătrați și să construiască o casă de toată frumusețea în sectorul Buiucani al capitalei. Valoarea acestora este de câteva milioane de lei, deși familia sa a avut oficial venituri numai din salarii.

În 2010, Violeta Ivanov a intrat în Parlament, având un apartament de 73 mp, evaluat la 374 mii lei, o casă veche în Chișinău, moștenită de la părinți, și un BMW produs în 1999. În următorii ani, familia a achiziționat două motociclete și o mașină, toate de marca BMW. Dar schimbări esențiale s-au produs după ce deputata a plecat din PCRM și s-a alăturat fracțiunii Partidului Democrat. În 2017, la scurt timp după ce Violeta Ivanov a aderat la partidul lui Vlad Plahotniuc, care a preluat puterea în stat, familia sa și-a cumpărat un apartament mai mare, de 98 metri pătrați, într-un bloc nou din sectorul Botanica. Apartamentul pe care-l avea în sectorul Poșta Veche l-a vândut.

În același timp, familia Ivanov s-a apucat de construit o casă nouă, cu două etaje, în locul celei primite ca moștenire. Deși din exterior casa pare finisată, nu a fost oficial înregistrată la Cadastru. În acte figurează și astăzi o casă de 66 mp.

Echipa „Cutia Neagră” a mers să vadă casa. Un vecin ne-a spus că familia Ivanov nu locuiește permanent aici. Mai des vine soțul deputatei, iar prin ogradă este gălăgie doar vara, când se fac chefuri.

Vecin: „Când vin, când nu vin, dar soțul permanent e aici. –  Pe dna deputată o vedeți aici? – Rar o văd. Poate vine, dar eu nu o văd”.

În acte, imobilul care pe piață valorează câteva milioane de lei, este înregistrat pe numele fiicei mai mici a deputatei, Margarita. În 2016, pe când era încă elevă la liceu, aceasta a ajuns „vedetă” în presa străină. Jurnaliștii au publicat mai multe poze de pe Instagram-ul tinerei, care trădau viață de lux pe care o are. Și astăzi tânăra duce o viață de invidiat, afișând pe rețele de socializare poze din vacanțe scumpe: în Muntenegru, Italia, Spania, Franța, Grecia, dar și Monaco. Margarita este studentă la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, România și are acolo propria afacere –  este director la un salon cosmetologic care-i poartă numele. Violeta Ivanov a avut grijă și de studiile fiicei mai mari, Madlene, care a învățat la Universitatea „Pantheon Sorbonne” din Paris.

Violeta Ivanov nu ne-a răspuns la telefon pentru comentarii, dar anterior a declarat jurnaliștilor că familia sa a construit casa doar din veniturile declarate oficial și a negat că fiicele sale ar duce o viață de lux. Veniturile totale ale familiei Ivanov din 2014, de când a început construcția casei, au fost de aproape două milioane de lei.

Liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, i-a acuzat anterior pe deputații transfugi că au luat bani mari pentru a pleca din PCRM, pe care ulterior i-au investit în mașini și imobile.

VLADIMIR VORONIN, președinte PCRM: „Când li s-au propus 5 milioane de euro li s-a cutremurat tot. – Se poate mai concret? Cui i-au fost propuse 5 milioane de euro? – Acestor 14 trădători. – Cinci milioane pentru toți? – Da, pentru toți și în fiecare lună plicuri”.

Și fostul deputat democrat Vasile Bîtcă, care a migrat la „Pro Moldova” în mai 2020, și-a mărit averea în perioada în care a muncit la stat. Acesta a fost președinte al raionului Nisporeni, iar în 2014 a ocupat fotoliul de deputat. În februarie 2015, Bâtcă s-a mutat în Guvern, fiind numit ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, iar în 2019 a revenit în Parlament.

Pe când era președinte de raion, Vasile Bîtcă indica în declarația de avere 6 ha de teren agricol, o casă în orașul Nisporeni, primită prin donație, un apartament de 80 metri pătrați în centrul Chișinăului, și o mașină de marca „VAZ”.

Peste 3 ani, deja deputatul Bîtcă a vândut apartamentul, dar și-a cumpărat altul mai mare, de 115 metri pătrați, cu o valoare oficială în acte de peste jumătate de milion de lei. Având venituri lunare de aproximativ 20 de mii de lei din salarii și cinci copii la întreținere, Bâtcă s-a împrumutat în ultimii șapte ani cu peste 1,2 milioane de lei de la o bancă și două persoane fizice.

Împrumuturile considerabile nu l-au împiedicat pe demnitar în ultimii doi ani să-și schimbe mașinile. În 2018, Bîtcă și-a luat o „Toyota” de 10 mii de euro, iar în 2019, când a revenit în Parlament, a schimbat-o pe o altă „Toyota”, deja de 34 de mii de euro.

VASILE BÎTCĂ, deputat „Pro Moldova”: „Fiindcă am o familie mai mare, nu încăpeam în apartamentul pe care-l aveam, am schimbat apartamentul la 120 mp., având credit la bancă. Am vândut mașina veche, am luat încă un credit la bancă de 10 mii de euro, am mai adăugat bani din ceea ce aveam și am procurat. – Și reușiți doar din salariul de deputat să acoperiți creditele astea atât de mari? – Faceți calcule, cât sunt procentele. Este sora soției care lucrează în Italia din anii 2000 și ne-a împrumutat niște bani. Ne așteaptă cu banii. Nu ne-a pus o condiție când să-i întoarcem”.

În 2016, pe când Bâtcă era ministru, soția sa a intrat și în afaceri, indicând o cotă parte de 50% într-o companie petrolieră (AS Petrol-Unicer), fără a menționa vreodată profituri din afacere.

VASILE BÎTCĂ, deputat „Pro Moldova”: „Nu declar fiindcă se fac investiții. Partenerul meu face investiții și ulterior din veniturile firmei vor fi întorși mai întâi banii pe care îi introduce dumnealui și ulterior vom declara dividende, dacă vom lua”.

Fostul său colegul de fracțiune, democratul Alexandru Jizdan, fost ministru de Interne în Guvernul Filip, declara în 2013, când a intrat în politica mare, un apartament de 71 mp și două mașini: una de 10 mii de euro și alta de 20 de mii de dolari. Astăzi, deputatul trăiește într-o casă, care ar valora pe piață circa 4 milioane de lei, își construiește o vilă pe malul Nistrului, la Molovata și conduce o mașină de model „Land Rover Discovery”, cumpărată cu 400 mii lei. Și familia Jizdan nu a avut niciodată vreo afacere.

Casa de 332 mp a apărut prima dată în declarația de avere depusă de Jizdan în 2016, abia după ce au scris jurnaliștii de la „Rise Modova” că este tăinuită, fiind înregistrată pe numele socrilor lui Jizdan.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM: „Eu mi-am construit o casă șase ani de zile și am adunat de la prieteni, de la cine a putut să mă ajute, poate niște nisip. Cineva mi-a dat poate materiale de construcție mai ieftin. Ca o biserică am făcut-o. Și trebuie de făcut deosebire, omul care își procură o casă și dă toți banii grămadă și cineva care în 6 ani de zile își strânge cureaua și umblă poate înjosindu-se să-i facă, pentru fiecare cui, o reducere”.

Tot în 2016, în acte a apărut o mașină nouă, de model „Range Rover Discovery”, cumpărată cu 400 mii lei, după ce a vândut un alt autoturism cu 7000 de euro. În 2018, familia Jizdan și-a cumpărat un teren de 28 de ari, pentru care ar fi plătit numai 3000 de lei și o casă de 108 mp cu 31 mii lei. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că imobilul este situat chiar pe malul Nistrului, în satul Molovata din raionul Dubăsari. Casa veche a fost demolată, iar în loc deputatul Jizdan își construiește o vilă. Un ar de teren la Molovata, pe malul Nistrului, se vinde pe piață cu 5 mii de euro.

ALEXANDRU JIZDAN, deputat PDM: „Asta a fost cu câțiva ani în urmă, când nimeni nu atrăgea atenția la regiunea asta. După ce a apărut COVID-ul, terenurile acolo s-au scumpit. Eu când m-am dus acolo, real așa costau loturile. Nimeni nu mergea în regiunea ceea. Mie mi-a mers că eu într-o perioadă convenabilă am găsit lotul ăsta”.

În ultima declarație de avere depusă la ANI, deputatul  a  trecut venituri din salariul său și al soției și pensie de peste jumătate de milion de lei. În medie, câte 43 de mii de lei lunar. Familia Jizdan are trei băieți. Cel mai mare dintre ei este student la o universitate prestigioasă din Olanda.

Și lui Vladimir Andronachi, ajuns deputat în februarie 2015 din partea Partidului Democrat și exclus din formațiune în august 2020, i-a priit financiar funcția publică.

În declarația depusă pentru 2014, Andronachi indica 3 apartamente de 29, 71 și 218 mp, ultimul fiind estimat la 1,2 milioane de lei.  Andronachi mai avea un imobil cu destinație comercială, evaluat în acte la două milioane lei și o doime cotă parte dintr-un alt imobil cu oficii, evaluat la patru milioane de lei. Ultima clădire se află pe bulevardul Grigore Vieru.

În 2015, Andronachi a privatizat și 4 ari de teren aferent clădirii, plătind doar 85 de mii de lei în bugetul Primăriei Chișinău. În martie 2020, terenul și clădirea au fost gajate la o instituție bancară, pentru un credit de un milion de euro.

Spațiile comerciale, Andronachi le dă în chirie până astăzi, câștigând din asta milioane de lei anual.

Începând cu 2015, Andronachi și-a schimbat în fiecare an mașinile. Soția sa conducea în baza unui contract de comodat un „Land Rover” de 746 mii lei. În 2016, Andronachi avea în posesie  un „Hyundai Santa Fe” nou, ce costa  688 mii lei. În următorul an avea alt „Range Rover” de un milion, iar în 2018 două mașini: un BMW de 1,5 mil lei și un „Range Rover” nou de 1,6 mil lei. În ultima declarație din martie 2020, deputatul indică un „BMW X5” nou, cu o valoare de 1,3 milioane lei, venituri de 138 mii lei de la Parlament și 5,6 milioane lei obținute din chiria imobilelor comerciale pe care le deține.

Potrivit unor informații, lansate recent în spațiul public, Vladimir Andronachi ar fi cumpărat baza de odihnă „Ciaika” din Koblevo, scoasă în decembrie 2020 la privatizare. Clădirile de pe litoralul Mării Negre, cu o suprafață de peste 1300 metri pătrați au fost vândute cu un preț derizoriu de 1,8 milioane lei. Potrivit deputatului Platformei DA, Alexandru Slusari, cumpărătorul ar fi o persoană interpusă de Andronachi. Slusari îl mai acuză pe colegul său din Parlament că vrea să pună mâna pe terenul adiacent sanatoriului „Moldova” din Odessa și că ar participa la devalizarea a două întreprinderi ale R. Moldova din Ucraina: Cariera de granit din Pervomaisk și Cariera de pietriș și nisip din Cernăuți.

ALEXANDRU SLUSARI, deputat Platforma DA: „Eu sunt ferm convins că există o schemă criminală și o grupare criminală care are protecție la cel mai înalt nivel în Chișinău, care se ocupă cu delapidarea bunurilor publice și în spatele acestei scheme se află inclusiv și Vladimir Andronachi. Eu știu precis că în Agenția Proprietății Publice este omul lui Andronachi care gestionaează mai multe afaceri în Ucraina, inclusiv aceste două cariere și situația cu sanatoriul Moldova. Sunt sigur și la alte obiecte, baze de odihnă la Zatoka, Koblevo, Sergheevka  există urmele lui Andronachi”.

Deputatul Angel Agache, care a ajuns în Parlament în 2009 pe lista Partidului Liberal Democrat, iar ulterior a migrat la PD și apoi la „Pro Moldova”, declara la începuturi un apartament de 30 mp și altul de 90 mp, un BMW din 1997 și o „Dacia Logan”. Astăzi, deputatul transfug deține, pe lângă apartamentele vechi, o casă de 282 mp în folosință, o treime cotă parte dintr-o casă moștenită, peste 6,53 hectare de teren agricol și un BMW X5, în comodat.

Angel Agache afirmă că locuiește împreună cu socrii săi. Casa aparține lui Constantin Becciev, fost director la „Apă Canal Chișinău”. Imobilul se află în localitatea Goianul Nou din componența comunei Stăuceni, suburbie a Chișinăului. Și BMW-ul de lux, în acte, aparține tot lui Becciev.

ANGEL AGACHE, deputat „Pro Moldova”: „Cine este proprietarul mașinii?- Tot socrul este proprietarul. Eu circul cu mandat și e dreptul lui ca să nu apară public numele. ..- Da cele două apartamente stau încuiate în timp ce locuiți la socri? – Nu, nu. În garsonieră stă fratele meu, iar celălalt apartament sunt în litigiu. Apartamentul meu are trei proprietari”.

Și câțiva deputați socialiști, aflați la al doilea mandat, s-au făcut milionari de când au ajuns în Parlament, chiar dacă trăiesc din salarii de la stat. Deputatul Bogdat Țîrdea a reușit în ultimii ani să-și construiască o casă de milioane în orășelul Codru.

Când a ajuns deputat, în 2014, Țîrdea avea două apartamente, de 67 și 77 de metri pătrați, fiecare cu o valoare estimată sub 400 mii lei și două mașini cu valoarea de peste 45 de mii de euro. În 2017, familia Țîrdea a vândut unul dintre apartamente cu aproape 400 mii lei și cu acești bani a cumpărat două treimi dintr-o casă de 93 metri pătrați, estimată la 600 mii lei.

În vara anului trecut, jurnaliștii „Ziarului de Gardă” au reușit să afle unde este situată casa deputatului în baza unor fotografii pe care Țîrdea le-a publicat pe Facebook. Când au mers la fața locului, au găsit un imobil luxos, cu două niveluri, care ar costa pe piață de cinci ori mai mult decât valoarea indicată de deputat în declarația de avere. În acte, casa aparține soției și soacrei deputatului.

De când este parlamentar, Bogdat Țîrdea a declarat venituri din salarii în sumă de 1,4 milioane lei, la care se adaugă cei 400 mii lei obținuți din vânzarea unui apartament. Deci, în total 1,8 milioane de lei, în timp ce casa din orășelul Codru ar avea un preț de piață de 3 milioane. Deputatul a explicat anterior pentru „Ziarul de Gardă” că a cumpărat casa în 2017 nefinalizată și a făcut reparație cu ajutorul rudelor și din economiile sale.

Pe lângă achizițiile scumpe, Bogdat Țîrdea a făcut și donații generoase Partidului Socialiștilor, în ultimii cinci ani  – peste 200 de mii de lei.

Socialistul Radu Mudreac, de profesie medic veterinar, ajuns deputat în 2014, declara salarii modeste de câteva zeci de mii de lei împreună cu soția, un apartament de 65 mp și unul de 103 mp, obținut prin donație în 2011. Familia mai avea un garaj și investise 47 mii de euro într-un apartament de 76 mp. Mudreac conducea o mașină „Toyota Land Cruiser”, cumpărată cu 600 mii lei.

Tot în 2014, Mudreac a accesat un credit de 44 mii euro pentru un an, echivalentul a 841 mii lei. Este o enigmă cum a reușit să întoarcă datoria, în condițiile în care venitul total al familiei din 2015, declarat oficial, a fost de numai 195 mii lei.

În 2017, deputatul a vândut apartamentul de 76 mp cu 45 mii euro și a cumpărat 6 ari de teren cu 35 mii euro. În iunie 2018, vinde și apartamentul de 65 mp cu 30 mii euro, iar peste o lună finisează construcția și obține actul de recepție finală a unei case de 200 mp, estimată oficial la un milion de lei.

Când a venit în Parlament, Radu Mudreac a declarat și o cotă parte de 50%  în compania „Gradioni”, dar niciodată nu a indicat venituri din activitatea firmei, cu excepția salariilor soției de câteva zeci de mii de lei, care este angajată la companie. În 2015, firma a deschis un centru comercial pe str. Tighina, în apropierea Gării Auto și a Pieței Centrale din Chișinău. În martie 2019, Mudreac a vândut cota sa din firmă cu 25 de mii de euro.

Anterior, Autoritatea Națională de Integritate a verificat veniturile familiei Mudreac și a constatat că acestea au fost mult mai mici decât cheltuielile suportate. ANI a sesizat FISC-ul și Centrul Național Anticorupție, dar deputatul a scăpat basma curată, argumentând că investiția de 44 mii de euro într-un apartament a fost din economiile familiei sale din ultimii 20 de ani. Autoritățile nu s-au întrebat atunci dacă a investit deputatul în construcția centrului comercial, deținut de firma „Gradioni” în care era coproprietar.

Curios este faptul că familia Mudreac a donat în 2014 Partidului Socialiștilor 168 mii lei, în timp ce venitul anual declarat al familiei a fost de numai 64 mii lei.

RADU MUDREAC, deputat PSRM: „Eu am 3 ani de când m-am născut și acum am făcut banii în 3 ani de zile? Nu v-ați uitat vârsta mea, că am activat în business? Până în 2014 Radu Mudreac a stat pe patul de moarte, nu a muncit, nu a făcut nimic sau ce?  – Să înțeleg că imobilul, casa asta a fost construită din economiile anterioare? – Invitați un economist, invitați alte categorii de experți care se pricep în asta. Mie îmi pare rău că voi citiți printre rânduri. Mulțumesc pentru deranj”.

Socialistul Vladimir Golovatiuc, delegat recent de Igor Dodon în funcția de ambasador al R. Moldova în Rusia, după scandalul cu anabolizantele găsite la vamă în microbuzul cu numere diplomatice, a ajuns deputat tot în 2014. Atunci a declarat venituri de 655 mii de ruble rusești de la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, unde a predat economia. Golovatiuc deținea la acel moment un apartament de 65 metri pătrați, o mașină de marca „Mistsubishi” de 238 mii lei și vreo 16 mii de euro pe conturi bancare.

În prezent, Golovatiuc are deja un apartament mai mare, de 73 metri pătrați, de aproape un milion de lei, un imobil nelocativ și o mașină de aproape două ori mai scumpă  – „Renault Kadjar”. Conturile bancare ale deputatului nu au fost însă afectate. Și Golovatiuc a făcut donații Partidului Socialiștilor în perioada 2015-2018, în sumă de 216 mii lei.

Solicitat de „Cutia Neagră”, Golovatiuc a spus că apartamentul cumpărat în 2019 nu este cu mult mai scump decât vechiul, iar diferența de preț a acoperit-o dintr-un împrumut de 200 mii lei pe care l-a luat de la o persoană fizică. Salariul de deputat i-a ajuns pentru trai și nu a fost nevoie să-și cheltuie economiile din bancă, precizează noul ambasador de la Moscova.

Deputatul Vlad Batrîncea nu avea nicio proprietate în 2014, când a ajuns în Parlament, indicând la CEC doar un venit de 55 mii lei. În 2016, Batrîncea a primit moștenire o treime cotă parte dintr-un apartament de 90 mp, estimat la 575 mii lei. În 2019, socialistul a vândut cu 20 de mii de euro această parte din imobil și și-a achiziționat un alt apartament cu 890 de mii de lei.

Tot 2019, deputatul a luat un credit de la bancă, de jumătate de milion de lei pe care s-a obligat să-i întoarcă în 10 ani. În campaniile electorale din perioada 2015-2018, Vlad Batrîncea a făcut donații mai mult decât generoase PSRM-ului, în sumă de 330 mii lei.

Grigore Novac a intrat în Parlament fără casă și fără masă. Fostul angajat al  Fundației Soluția, afiliată lui Igor Dodon, declara în 2014 venituri de numai 19 mii lei și remitențe din străinătate de 15 mii de ruble rusești. Iar singura sa proprietate – era un lot-grădină de 4 ari, estimat la 80 mii lei. Astăzi, Novac deține și o mașină de marca „Volvo”.

În declarația de avere, depusă pentru anul 2017, Grigore Novac a indicat o casă în folosință, dar imobilul a dispărut în următorul an din declarație. Nu este clar dacă imobilul din declarația de avere este casa în care locuiește acum deputatul. Novac postează des pe rețelele sociale imagini din curtea acestei case în care apare jucându-se cu un câine.

Grigore Novac a declarat pentru „Cutia Neagră” că imaginile sunt filmate în ograda socrilor săi. Deputatul nu a vrut să ne spună unde locuiește în prezent și ne-a îndemnat să așteptăm până va fi publicată declarația pe venit pentru 2020.

În 2018, Grigore Novac a declarat o sumă de invidiat, adunată din cadouri la evenimente de familie: 83 mii euro, 15 500 dolari și 250 mii ruble rusești. În ultima declarație, depusă în martie 2020, sunt indicate doar veniturile din Legislativ ale deputatului, în valoare de peste 300 mii lei și ale soției sale, care a fost angajată în iulie 2019 tot la Parlament, în calitate de consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii PSRM. Pentru 6 luni de muncă, aceasta a primit un salariu și indemnizații de 65 mii lei, adică peste 10 mii de lei lunar.

La fel ca ceilalți colegi din PSRM, Grigore Novac a donat partidului 341 mii lei în câțiva ani.

I-am contactat pentru reacții și pe deputații Vlad Batrîncea și Vladimir Andronachi, însă aceștia nu au răspuns la apeluri.

17 noiembrie 2024, ora 23:07

Investigația noastră de astăzi este despre mărturisiri și autodenunțuri verbale făcute de unii dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului - Ilan Șor și Veaceslav Platon. În urmă cu 10 ani, trei bănci mari din R. Moldova au fost puse pe brânci de niște băieți șmecheri, conectați la primele persoane în stat. După ce au scurs de bani băncile și au împărțit banii între ei, au convins Guvernul, prin presiune și campanii publice de provocare a panicii, să ofere garanții de stat de 14,5 miliarde de lei. Acești bani sunt astăzi datorie publică, întoarsă de stat Băncii Naționale din banii noștri comuni.

Veaceslav Platon: - Desigur că vina lui Ilan în asta este foarte mare, pentru că el a început. Politicul s-a conectat spre sfârșit și au dus la final situația. Dar gaura principală desigur că a făcut-o Ilan. Asta este precis.

Alexandru Tănase: - Eu am privit conferința lui de presă cu trei luni în urmă și acolo a prezentat alte cifre, că toată această gaură a fost cu mult înaintea lui.

Veaceslav Platon: - Prietenul meu, eu sunt unic prin faptul că am fost în toate astea până la ei. Când eu i-am transmis lui 40% din acțiunile BEM, acolo gaura era 1,25 miliarde, asta credite cu probleme, dintre care 600 milioane puteau fi scoase. Și rămâneau doar 650 milioane neacoperite. Reieșind din asta eu am vândut acest pachet.  Dar iată cum au făcut ei 14 miliarde din 650 de milioane, asta trebuie să ai mare talent. Aici toți au fost legați foarte strâns.

Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor și Alexandru Tănase. Aceste discuții ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, puzzle-ul celei mai mari crime financiare din istoria R. Moldova - „Furtul miliardului”. Tot grație acestor discuții, am reușit să stabilim cine au fost principalii beneficiari direcți și indirecți ai furtului. Numele lor sunt Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon.

Probele pe care le vom prezenta astăzi demonstrează cum exact a avut loc adoptarea deciziei secrete a Guvernului, din 13 noiembrie 2014, prin care s-au oferit 9,5 miliarde de lei pentru salvarea Băncii de Economii, a Băncii Sociale și Unibank.

Planul propus de Șor fostului premier Leancă  

 În discuțiile dintre participanții la furtul miliardului au fost abordate și planuri mult mai ieftine de salvare a băncilor, dar s-a dorit cel mai scump și neapărat care să se încheie cu lichidarea instituțiilor bancare.

Ilan Șor: - Eu le-am zis să născocim ceva, încă pe când era Leancă premier. Eu vorbeam cu el în fiecare zi. Le-am propus să lansăm hârtii de valoare. Slavka, eu cred că tu nu știi nici 15% ce s-a întâmplat la BEM, ce pierderi erau la credite. Eu i-am spus lui Leancă că gaura reală acolo e de 9 miliarde. Am început să-i socot, să-i arăt. Eu atunci le-am spus: Dați-mi două miliarde, eu o să găsesc încă un miliard și vor fi măcar trei. Noi vom atrage din piață încă unul, dacă voi nu veți încurca și vor fi patru. De aceste patru miliarde, noi vom cumpăra hârtii de valoare și încet-încet, dar vom trăi. Poate mai târziu voi găsi eu undeva resurse ieftine, sau vom inventa ceva, sau voi veți putea da încă puțin. Slava, ca să înțelegi, eu le-am propus o soluție de două miliarde sau trei. Poate ea se întindea pe 20 de ani, dar ei nu aveau gaură. Banii rămâneau la ei. Astăzi toate băncile erau pe linia de plutire. .

În pofida acestor discuții pe care Ilan Șor le purta încă în iulie 2015 cu Veaceslav Platon, în 2020, Ilan Șor mințea jurnaliștii pe care i-a adunat la o conferință de presă, declarând că nu a cerut niciodată bani de la stat pentru băncile falimentare.

Ilan Șor: Nici eu, nici conducerea acestor bănci nu am cerut acești bani de la Banca Națională. Da, situația nu era simplă, dar noi am fi rezistat. Noi niciodată nu am cerut niciun leu de la nimeni.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă susține că nu se întâlnea cu Ilan Șor să discute despre BEM și neagă faptul că acesta i-ar fi prezentat vreun plan de salvare a Băncii de Economii.

Reporter TV8:  - Noi vrem să verificăm faptele, dacă dl Șor a fost cu alte propuneri la Guvern. Ce fel de două miliarde cerea ca să cumpere hârtii de valoare?

Iurie Leancă: -  Nu mi-a cerut niciodată două miliarde. Uitați-vă la mine în ochi și vă zic foarte sincer că nu am avut nicio discuție. Tot ce a insistat Șor la o ședință la care eu l-am chemat, fiindcă era președintele Consiliului de Administrare al BEM, a zis să nu lichidăm băncile, pentru că sunt sustenabile și atât.

Reporter TV8: - Și nu a încercat sub nicio formă să ceară bani de la Guvern?

Iurie Leancă: - În primul rând, nu Guvernul decide așa ceva, dar decide Parlamentul.

Acțiuni orchestrate pentru provocarea panicii în societate

Din mai multe discuții dintre Șor și Platon deducem că Guvernul a fost împins spre acordarea garanțiilor de stat încă din vara anului 2014. Iurie Leancă nu era dispus să facă acest pas. Autoritățile căutau soluții alternative pentru a evita o mare criză în sistemul bancar. Un rol determinant în forțarea Guvernului să accepte acordarea garanțiilor l-au avut câțiva actori politici, aparent independenți, care au ieșit public cu dezvăluiri despre situația de la BEM.

Pe 12 septembrie 2014, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, care era pe atunci președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, a anunțat despre o schemă prin care Banca de Economii ar fi fost fraudată cu 120 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță: „Am reușit să acumulez mai multe materiale  prin care prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshore-uri, din BEM au fost  retrași bani. La ziua de astăzi, am probat cu documente 120 milioane de lei”.  

Peste trei zile, a alimentat panica Renato Usatîi, pe atunci abia lansat în politică.

Renato Usatîii: „La BEM nu este niciun ban în cont. Acum nu este vorba despre 120 de milioane de lei. Este vorba că sunt furați toți banii de la persoane fizice care sunt în aceste bănci. Ei acum fac tot posibilul ca să țină sub control situația până la alegerile din toamnă, până la Anul Nou. Din punctul meu de vedere ar fi bine ca oamenii să cunoască realitatea acum. Maximum 15%  din toți cetățenii vor fi în stare să-și ridice banii. Pentru alții bani nu există. Cu unii, Șor și-a cumpărat avioane. Cu altă sumă de bani s-a lămurit Filat. 120 de milioane de lei reprezintă o poveste foarte mică din toți banii care au fost furați acolo.

Peste alte două zile a revenit Veaceslav Ioniță cu noi acuzații.

Veaceslav Ioniță: „Astăzi mi-a fost prezentat oficial în comisie un set de documente care și eu sunt obligat să le transmit organelor abilitate. Prin acest set de documente este descrisă o schemă cap-coadă de sustragere a 330 de milioane de lei suplimentar la ceea ce am vorbit vineri, tot din BEM”.

În discuțiile pe care le purtau, Șor îi spune direct lui Platon că anume acele scurgeri de informații au indus panica în societate și au determinat Guvernul să emită cât mai repede garanțiile.

Ilan Șor: - Acest nebun Renat (n.r. Renato Usatîi) cu declarațiile sale prostești, în realitate, dacă nu erau scurgeri, nu era nimic.

Veaceslav Platon: - Dar au fost scurgeri?

Ilan Șor: - Multe! Își luau banii nu persoanele fizice, noi asta am fi ținut. Au început să retragă banii toți. Nimeni nu aduce, toți retrag. Tu te ocupi de lichidități. Sunt probleme cu portofoliul de credite. Încerci ceva să faci. Resurse externe nu ai. Bani nu sunt. Banca Națională nu dă niciun bănuț. Explică-mi logica! Când au început scurgerile, eu am început să strig că ne vom menține 1-2 luni, dar nu mai mult. Așa s-a întâmplat. Ne-am ținut două luni.

În 2014, în perioada în care fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță făcea dezvăluirile despre BEM,  șeful său de atunci de partid, Vlad Filat, îl acuza că ar face jocul lui Platon și a blocat în comisie mai multe legi ce vizau piaţa financiar-bancară. Astăzi, Vlad Filat se arată convins de faptul că ieșirile lui Ioniță au fost coordonate.

Vlad Filat: - Atunci a fost un atac orchestrat pe linie, fiindcă veneau alegerile din 2014. Scopul era pus din ăsta de neclintit, ca PD să ia mai mult ca PLDM, pentru ca acest scop diabolic al lui (n.r. scopul lui Vlad Plahotniuc) să devină prim-ministru să fie realizabil. În același rând, într-o manieră foarte organizată, agenții economici și-au retras banii de la BEM. Și eu cred că da, a fost orchestrat.  

Reporter TV8: - De către cine?

Vlad Filat: - De către cei care au beneficiat.

La rândul său Veaceslav Ioniță s-a arătat deranjat de întrebările noastre si ne-a acuzat că suntem niste degradati. El a insistat ca a urmărit interesul public când a făcut dezvăluirile și nu a fost influențat de nimeni.

Veaceslav Ioniță: - Atunci la Parlament s-au înscris două persoane la audiență. Au venit și au început să-mi povestească istorii despre BEM despre care eu nici pe departe nu auzisem, că sunt anumite grupări și tot felul de detalii pe care le-am dat la CNA.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut conexiunea acelor persoane cu vreo grupare care atunci lupta în sistemul financiar-bancar?

Veaceslav Ioniță: - Nu, nu! Când ai informație atât de sensibilă, riscul ca ea să fie pusă la dulap este atât de mare că unicul mecanism de a asigura vizibilitatea ei este de a o face publică. Punct! Dar pe mine absolut deloc nu mă interesează aceste persoane și nu mă interesează scopul lor atât timp cât ceea ce fac eu aduce un beneficiu interesului public.

Reporter TV8: - Dar de ce credeți că atunci Vlad Filat vă acuza de conexiuni și influența lui Platon?

Veaceslav Ioniță: - Nu știu. Nu am vorbit cu el la subiectul dat. Lucrul acesta absolut deloc pe mine nu mă  deranja din simplul motiv că eu știam precis că lucrul acesta nu-l fac din cauza că m-a rugat  persoana respectivă (n.r.Veaceslav Platon). Este un mesaj prost și dacă dvs lucrați din această perspectivă înseamnă că aveți o rea intenție.

Întâlnirea secretă de la Reședința de Stat

Pe 25 septembrie 2014, la numai o săptămână de la dezvăluirile făcute de Ioniță și Usatîi, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea politică pe un pachet de legi care i-au permis ulterior să ofere garanții de stat pentru capitalizarea băncilor, în situații de criză financiară sistemică.  

La scurt timp de la această decizie, Leancă i-a convocat pe liderii Alianței pentru Integrare Europeană la Reședința de Stat, pentru a discuta despre criza bancară. Anume acolo, Vlad Plahotniuc ar fi vociferat în premieră ideea acordării urgente a garanțiilor de stat pentru ca BNM să poată oferi credite salvatoare celor trei bănci devalizate.

Aflat încă la pușcărie, în 2019, Vlad Filat a povestit detalii din culisele acelei întruniri de la reședința președintelui.

Vlad Filat: - Discuția a început printr- o încercare a domnului Leancă de ce ne-a invitat, după care inițiativa a fost preluată de către Plahotniuc și a vorbit despre pericolul eminent care este în sistemul bancar. Dar nu atât prin ceea ce se întâmplă în BEM, dar riscurile pe care le-ar reprezenta acțiunile pe care le întreprinde Platon în vederea alegerilor anticipate. Asta era înainte de alegeri. Sperietoarea asta Platon și tancurile rusești era folosită foarte des pentru a promova anumite idei. Pentru ca să nu existe o situație în care să nu avem posibilitatea să acționăm, eu asta redau din ce țin minte spusele lui Plahotniuc, Guvernul trebuie să ofere garanții de stat, pentru a primi, în caz de necesitate, bani de la Banca Națională.

Mariana Rață:  - Nu ați încercat să-l întrebați pe Plahotniuc de ce a venit el cu această soluție?

Vlad Filat: - Ideea este că nu a venit el cu această soluție. Invitația a fost făcută de către prim-ministru. El a explicat-o, mai bine spus.

Fostul premier Iurie Leancă are o altă versiune a celor întâmplate la reședința de stat.

Reporter TV8: - Acea întâlnire la Reședința de Stat pe care dvs ați convocat-o a existat?

Iurie Leancă: - Da, am convocat-o.

Reporter TV8: - Cine a vorbit la acea întâlnire despre acordarea garanțiilor de stat, dl Plahotniuc sau nu?

Iurie Leancă: - Înainte de a elibera garanțiile, eu am vrut să mă asigur că toate ramurile puterii din R. Moldova sunt la curent cu situația de criză profundă și pe acest motiv președintele ne-a invitat, și pe domnul Corman, și mai mulți miniștri, nu-mi mai aduc aminte cine a fost acolo, și dl Filat, și dl Plahotniuc, fiindcă erau liderii alianței. Acolo dl guvernator a prezentat situația, a spus care e soluția și toată lumea a fost de acord.

Reporter TV8: - Nu dl Plahotniuc a insistat atunci?

Iurie Leancă: - Banca Națională, instituțional guvernatorul a prezentat situația, din câte îmi aduc aminte.

Plimbat astăzi prin procese de judecată în dosarul penal legat de furtul miliardului, fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțan, îl consideră responsabil de deciziile privind acordarea garanțiilor de stat, pe Iurie Leancă.

Reporter TV8: - Cine a determinat Banca Națională să propună Guvernului varianta cu emiterea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Întrebați vă rog prim-ministrul.

Reporter TV8: - Dvs ați fost la conducerea BNM, iar dl Leancă ne-a spus că Banca Națională a cerut.

 - Dacă dl Leancă v-a spus înseamnă că el știe mai bine.

Reporter TV8: - Dar vrem și opinia dvs să contrapunem declarațiile.

Dorin Drăguțan:  - Nu am comentarii acum. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute.

Reporter TV8: - Ați insistat dvs pe acordarea garanțiilor?

Dorin Drăguțan: - Pe garanțiile de stat s-a discutat la Comitetul Național de Stabilitate Financiară la care este președinte prim-ministrul. Alte întrebări?

Reporter TV8: - Ați fost învinuit de multe ori că fără dvs și BNM nu putea avea loc frauda bancară.

Dorin Drăguțan:  - Eu sunt învinuit pe nedrept. Prin urmare, întrebați persoanele care au fost în Comitetul de Stabilitate Financiară pentru ce au luat aceste decizii.

Haz pe seama ex-premierilor Leancă și Gaburici

Pe 13 noiembrie 2014, Guvernul condus de Iurie Leancă a decis, în secret, să emită garanții pentru creditele de urgență, în sumă de 9,5 miliarde de lei. Acești bani au ajuns la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Despre această decizie, Veaceslav Platon și Ilan Șor  vorbesc de mai multe ori în bătaie de joc. Din discuții reiese că Leancă a fost convins de Șor să accepte acordarea garanțiilor, cu suportul guvernatorului Dorin Drăguțan în spatele căruia se afla Vlad Plahotniuc. Iurie Leancă le-ar fi făcut jocul fără să-și dea seama în ce a fost atras.

Veaceslav Platon: - Dar Leancă ce, nu înțelegea?

Ilan Șor: - Slava, el în economie înțelege aproximativ ca și mine în balet. El nu înțelegea nimic, pentru că lui într-o ureche îi striga Arapu niște prostii, iar din altă parte - Draguțan alte prostii. El înebunea. Eu pur și simplu veneam și îi spuneam poziția mea, iar el înebunea.

Platon: - Așa de prost să faci sanarea băncii, asta e „…”.

Șor: - Nu, Slavka, asta trebuie să poți. Leancă este pur și simplu un idiot.

Platon: - Asta da, să semneze așa o prostie, numai el putea, având toată convingerea că nu greșește și anume asta va duce Moldova în Europa - semnarea garanțiilor de 9 miliarde.

Șor: - Da, asta e tare.

Platon: - În toată această poveste pe mine m-a uimit Leancă. Cum l-ai convins tu să semneze această garanție?

Șor: - Fără niciun bănuț.

Platon. - Da? Pur și simplu l-ați păcălit?

Șor: - Nu l-am păcălit, dar i-am spus: Sunteti prim-ministru. La voi se prăbușesc trei bănci. Dvs intrați în istorie, dar nu intrați ci vă înglodați în istorie. Eu vă propun să semnați garanțiile. Banii vin. Noi cumpărăm hârtii de valoare. Pe el l-au păcălit.  Scenariul pe care i l-am propus eu era ideal pentru dânsul. El nu risca cu nimic. El a semnat garanția. Banii au plecat. Eu imediat am cumpărat hârtii de valoare. Ei în buget nu au un deficit. Totul e frumos, totul era bine. În ultimul moment, ei îl conving că nu este corect să facă așa. Eu am venit și i-am spus că acum e gata cu voi, pentru că toți banii pe care i-ați semnat vor pleca nicăieri. Așa banii ar fi rămas în interiorul țării. Curgeau de la BNM la Ministerul Finanțelor. Care e diferența? Slava, tot ce le-am gândit eu era funcțional și garanția, și altele. Niciodată nu m-am așteptat că îl vom putea convinge la garanție. Eu singur nu credeam în asta.

Platon: - Dar l-ai convins?

Șor: - L-am convins.

Contrar convingerilor lui Platon și Șor că Guvernul a făcut o mare prostie acordând garanțiile de stat, Leancă și acum este sigur că a procedat corect atunci, în încercarea de a salva băncile.

Iurie Leancă: „Citiți raportul FMI și al Băncii Mondiale din iunie 2014, după jumătate de an de analiză pe situația din sistemul bancar, pe prima pagină scrie că doar prin intervenția statului, prin aceste garanții se poate salva situația. Și doi: e prea mare banca de sistem și atunci statul nu poate ignora situația de acolo. Acesta a fost laitmotivul și cererea BNM care are toată competența, are toate pârghiile și știa exact ce se întâmplă acolo.

Nu a scăpat de criticile lui Șor și Platon nici fostul premier Chiril Gaburici, care l-a succedat pe Leancă la șefia Guvernului. Pe 30 martie 2015, Executivul condus de Gaburici  a emis, tot în secret, cea de-a doua garanție de 5,3 miliarde de lei. Anume acești bani au fost folosiți de fapt pentru a restitui oamenilor simpli și agenților economici depozitele pe care le aveau la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.   

Ilan Șor: - Dar al doilea care a venit e „…”( n.r. Chiril Gaburici) .

Platon:  -  El tot a semnat?

Șor: - Tu nu știi?

Platon. - El a semnat, dar eu nu știu ce sumă.

Șor: -  Șase (n.r miliarde de lei).

Platon: - Încă un debil.

Șor: - Leancă măcar avea aptitudini diplomatice, să rezolve aceste întrebări, dar acesta cum vindea telefoane mobile…

Platon:  - Așa și vinde, da? Dar tu explică-mi, chiar și Filea (n.r. Vlad Filat), când înaintează astfel de cadre, el înțelege că asta e fața partidului?

Șor: - Nu. Lui îi spun la partid că noi avem 20 de mii de membri. Nu s-a găsit un om care să fie înaintat? Trebuia să-l înainteze pe acest debil?

Platon.  - Și cu diplomă falsă. Cum?

Șor: - Acesta i-a mințit. Nu a spus nimic.

Cum au fost „desenate” miliardele plasate la băncile din Rusia

În discuțiile pe care le purta prietenește cu Șor, Veaceslav Platon ardea de curiozitate să afle cum amicul său a reușit să fraudeze băncile, folosind în schemă mai multe instituții bancare din Rusia și plasamente interbancare între Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.  În 2019, comisia parlamentară de anchetă privind frauda bancară, condusă de Alexandr Slusari, a stabilit că, în perioada octombrie-noiembrie 2014, Banca de Economii a plasat peste 21 de miliarde de lei la Banca Socială și la mai multe bănci din Rusia, fără să existe gajuri și dobânzi.  Iar creditele neperformante de la BEM, în valoare de peste un miliard de dolari, au fost cesionate, prin Banca Socială, unui off-shore britanic - Fortuna United LP. Despre această companie discută și eroii anchetei noastre.

Veaceslav Platon. - Dar ce ați făcut cu Banca Socială? Pentru ce 14 miliarde?

Ilan Șor: - Slava, noi doar am desenat că undeva în Rusia stau bani. Toată gaura noi deja o desenasem. Să lași așa când intră administrația specială asta era „…” 

Platon. - Și voi ați dat credite și le-ați dat la Banca Socială?

Șor: - Banca Socială a transmis la a treia companie. Tu așa și nu înțelegi, până acum această companie nu are pierderi, pentru că următoarea tranșă este în luna noiembrie.

Platon.  - Da, voi ați creat o datorie și pierderi nu sunt. Până nu a venit termenul pentru restituire, nimic nu puteți face. Dar acest depozit al Unibank la BEM, un miliard și ceva.

Șor:  - El a fost real.

Platon: - Eu înțeleg că e real. Eu știu și cum a fost desenat. Eu înțeleg că ați pus un depozit, ați dat. Iar ați pus un depozit, iar ați dat și el s-a întors din altă parte. Dar ei îl vor întoarce?

Șor: - Acum Unibank trebuie să-l scoată din administrație. Asta va fi cea mai curată bancă.

Platon: - Tu crezi că ei o să-ți dea un miliard din BEM?

Șor: - Dar ce o să facă? Unibank e curat ca lacrima.

Platon: - Tu crezi că ei te vor elibera cu un miliard?  

Șor. - Dar pot să-l ia. Pentru mine este important să elibereze Unibank-ul. Îmi este indiferent acest miliard. Pentru mine e importantă imaginea și ei să iasă din Unibank ca el să devină curat, alb și pufos.  

La solicitarea Cutiei Negre PLUS, Banca Națională a clarificat despre ce miliard al Unibank-ului vorbesc cele două personaje și a precizat că Șor nu și-a primit banii.

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, Unibank a plasat la Banca de Economii mai multe depozite, în sumă totală de 1 525 900 000 lei. Termenul inițial de rambursare era de 15 zile, cu posibilitatea de prelungire. În legătură cu dificultățile financiare ale BEM și instituirea administrării speciale la 27 noiembrie 2014, depozitele respective nu au fost rambursate. (...) În procesul de lichidare, BEM a validat integral creanța Unibank. Suma de 1,7 miliarde lei a fost inclusă în lista creanțelor BEM și urmează să fie onorată conform ordinii priorităților legale stabilite”, a informat BNM.

Mărturiile despre compania „Caravita” afiliată lui Filat

Un alt episod discutat de Platon și Șor vizează creditele acordate companiei „Caravita”, afiliată fostului premier Vlad Filat. De câteva ori se pomenește faptul că Filat ar fi avut înțelegeri cu Plahotniuc ce vizau împărțirea banilor din BEM.

Ilan Șor: - Eu îți spun că o sută de milioane sunt numai pe „Caravita”. Asta este doar pe documente. Noi am văzut la BEM când ne-am uitat.

Platon.  - Dar pentru ce așa business, dacă totul lui?

Șor: - El ceva trebuia să întoarcă, cel puțin așa se planifica, așa s-a promis. Ca să înțelegi, asta nu este minciună.

Platon: - Eu nu vreau să analizez dacă este minciună sau nu, dar în orice business este un grad de rentabilitate.

Șor: - Slava, ăsta nu era business. Acesta a fost din start un fel de prostie.

Platon: - Dar cum tu cu Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc) te-ai înțeles?

Șor: - Slava, în realitate, eu cu nimeni nu m-am înțeles. Acolo s-a întâmplat un lucru interesant. Când toți și-au dat seama că e gata, fiecare a început să-și caute pentru el venituri.

Platon. - Și cât a luat el?

Șor: - Eu lui direct nimic nu i-am dat. El s-a înțeles cu Filea (n.r. Vlad Filat). Filea nici nu mi-a spus că el este în temă. Eu am aflat asta mai târziu de la Sereoja (n.r. Serghei Iaralov), de la unul, de la altul.  Dar ce au împărțit ei cu Filea, eu nu știu. Pentru că eu toate cursele le coordonam cu Filea.

Platon: - Ascultă, dar Filea nu s-a putut implica și să pună presiuni pe el?

Șor: - Nu-i ajunge lui… El e bărbat bun, dar are o problemă. Dacă are o situație de criză, el se deconectează.

Platon: - Dar el este acționar la BEM. Trebuia să fie interesat ca BEM-ul să fie păstrat.

Șor: - Nu-i ajungea dorință politică. Nu a putut înțelege situația. Eu i-am transmis note analitice, începând din luna septembrie, aproape în fiecare săptămână, ce se întâmplă, unde și cum. Nicio ședință la tema asta nu a fost.

Vlad Filat neagă categoric orice înțelegere cu Plahotniuc și declară că Ilan Șor este un mincinos.

Vlad Filat: „Dvs vorbiți de ceva ce ați auzit, ce a spus un mincinos și eu acum, neauzind și neștiind, trebuie să comentez toate astea. Eu cu Plahotniuc nu am avut niciodată niciun fel de relații de business, de înțelegeri de business. Eu am fost în situația să accept că Plahotniuc de facto conduce PD-ul, care era un partid în coaliția de guvernare. În unele din discuții, tot am impresia că cu Platon, el discuta că cumpără Banca de Economii în numele meu, ceea ce este o aberație și este o prostie.

În vara anului 2015, după ce Ilan Șor a fost eliberat din arest la domiciliu, pentru a putea candida la funcția de primar de Orhei, acesta continua să comunice intens cu Vlad Filat. Șor îi povestea lui Platon că Plahotniuc și-a întărit poziția, iar Filat nu mai decide nimic.

Platon: - Dar Filea (n.r. Vlad Filat) se întâlnește acum cu tine?

Șor: - Da, sigur. O dată la două zile neapărat ne întâlnim.

Platon: - Am înțeles. Și ce spune el?

Șor: Folos din asta este puțin, dar ne întâlnim.

Platon. - Eu am înțeles că el deja puțin ce decide.

Șor:  - Doar în momente acute el poate decide ceva. Când lor le trebuie ceva, atunci gata, poftim. Dacă nu le trebuie nimic, atunci…

Platon. - Eu cred că el este gata. L-au frânt deja moral. Dar tu întotdeauna ai crezut în el.

Șor: - În cine?

Platon:  - În Filea, că el niciodată nu te va arunca.

Șor: -  La om a început să lucreze sentimentul de autoapărare.

Platon: - Dar aceasta este o prostie. Dacă sunteți împreună, legați, trebuie să-ți scoți partenerul oricum. Dacă nu, te îneci împreună cu el.

Șor: - Omul în stare de afect nu înțelege asta.

Despre arestul lui Filat se știa din timp

Tot în iulie 2015, cei doi discutau deja despre faptul că Vlad Filat urmează a fi arestat la indicația lui ”ptița”, poreclă atribuită de Șor și Platon lui Vlad  Plahotniuc. Acest lucru s-a și întâmplat trei luni mai târziu.

Platon: - Tu știi că Plahiș (n.r. Vlad Plahotniuc)  a răspândit informația printre ambasadori că el îl va închide (n.r. pe Vlad Filat)? Asta e adevărat.

Șor: - „Ptița” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) e „cantujanîi. Și Filea e „cantujanîi”.

Pe 15 octombrie 2015, la solicitarea procurorului general, Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară și a fost arestat.

Denunț pe Șor scris de Ion Rusu, cumnatul lui Filat

Arestul lui Filat a fost consecința unui autodenunţ scris de Ilan Șor, pe 13 octombrie 2015. Peste două săptămâni de la arestul lui Filat, Ilan Șor îi povestea lui Platon ce l-a determinat să-l toarne pe Filat. Din discuții reiese că a făcut denunțul pentru a scăpa el însuși de pușcărie.

În premieră aflăm că, la Centrul Național Anticoruptie,  ar fi existat mai devreme un denunț scris împotriva lui Șor de către Ion Rusu, cumnatul lui Filat și cel care administra compania „Caravita”, implicată în frauda bancară.

Platon: - „Cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc) și-a luat deja toată puterea, deschis, oficial. El începe să fie responsabil în fața tuturor, pentru toate astea. În situația în care începe să-i închidă pe toți, să-i sperie, prin frică în centrul Europei și o dictatură dură, nu cred că le va plăcea (n.r. partenerilor europeni).

Șor: - Tu înțelegi că eu nu am făcut asta pur și simplu sau pentru că cineva m-a rugat sau mi-a promis ceva.

Platon. - Eu tot înțeleg. Cred că ai avut destule motive să faci asta.

Șor: - Cel mai mare motiv a fost că eu am înțeles că, dacă nu fac asta azi, atunci fix peste două zile eu voi fugi de aici. Îți povestesc asta între noi, pentru că nu dezvălui asta în general. Pe data de 11 (n.r. 11 octombrie 2015) el  m-a chemat la el și mi-a spus că situația este așa că e mai bine să plec. În acest moment,  Vanea (n.r. Ion Rusu) scrie pe mine la centru (n.r. Centrul Anticorupție). Eu deja știam.

Platon: - Dar cine este Vanea?

Șor: - Rusu. Eu cu acest om am comunicat foarte strâns o perioadă destul de lungă de timp. El era principalul finanțist la el. Eu deja știam că el scrie pe mine. Brusc el mă cheamă și îmi spune că trebuie să plec. Eu l-am întrebat de ce să plec, dacă am trăit până la această situație, vom trăi și așa. Pe urmă eu aflu încă un lucru. I-a dat comandă lui Streleț să mă atace pe mine, pe aeroport, pe una, pe alta. Și la mine începe să se așeze puzzle-ul. El a decis să arunce tot pe mine. Mi-a zis să nu-mi fac griji. Acum situația este așa: Noi avem un plan. Eu voi deveni președinte. Vom rezolva și totul o să fie bine, dar tu trebuie să faci. Eu l-am întrebat unde să mă duc. La Moscova eu nu pot. În Europa e clar că nu, nici nu este de râs. În Israel? Cât trebuie eu să stau acolo:  o lună, două, trei , patru, cinci? Când am văzut că Rusu scrie, mi-a fost clar. Pur și simplu omul a decis să arunce tot rahatul pe mine și pe urmă va rezolva problemele. El exact așa a procedat cu șeful FISC-ului. El așa a procedat cu toți oamenii și cu Rusu.

Platon:  - Da, el pur și simplu l-a aruncat.

Șor: - Dă-l naibii pe Rusu. El l-a aruncat pe nepotul său și l-a lăsat să stea două luni la CNA.

Platon: - Și el nu a făcut nimic?

Șor: - Nimic. Pur și simplu omul, de frică, a pierdut tot creierul și a decis prostește să-i toarne pe toți. Eu trebuia să fiu următorul. Dar am spus: scuzați nene, dar eu nu sunt gata pentru așa desfășurare a evenimentelor.

Întrebat despre denunțul scris de Ion Rusu, despre care Ilan Șor i-a povestit lui Platon, fostul premier Vlad Filat susține că nu cunoaște nimic. Acesta neagă faptul că ar fi discutat cu Șor pe 11 octombrie 2015 și i-ar fi recomandat să fugă din țară.

Vlad Filat: „Eu nu pot să spun, deoarece dl Rusu a decedat. Eu nu cunosc acest detaliu. Dacă el ar fi depus un denunț, acest denunț trebuie să se regăsească, fie la CNA, fie la Procuratura Anticorupție. Eu nu am fost în situația în care să-i recomand ceva lui Șor sau să-i spun ceva să facă sau să nu facă. Timpurile au arătat cine cu cine a colaborat, cine au fost beneficiarii acțiunilor care au fost întreprinse în raport cu băncile în general, nu doar cu Banca de Economii.

Cât privește arestul lui Vlad Filat, Platon îl compătimește și susține că fostul premier a făcut o mare greșeală când i-a cedat prea mult lui Plahotniuc.

Platon: - Iată Filea era ascultător, dar nu a vrut să stea permanent în acest cârlig, unde permanent îl aninau și îl aninau. A simțit pericolul și a început să se împotrivească. A fost prins și mai strâns în cârlig. El a început și mai mult să se împotrivească. Oamenii au văzut în asta un pericol și s-a pornit. Dar cu el au sărit calul. Ce au primit acum? Filea a fost arhitectul la tot ce este acum în țară. Fără Filea asta era imposibil. Fără idiotismul lui, fără prostia lui, fără fricile lui, asta nu s-ar fi creat niciodată. A fost cel mai de încredere aliat prin felul lui de a fi. Da, își mai făcea de cap, dar făcea totul. El a dat toată puterea. Ilan, dacă tu erai în locul lui, nimeni nu ar fi primit nimic, în așa măsură în care a primit.

Șor: - E greu să judeci, dar…

Platon:  - Nu ai fi dat și procurorul general, și Centrul (n.r. Centrul Național Anticorupție), și instanțele de judecată. Tu întotdeauna ai fi păstrat balanța. Și ce s-a întâmplat azi? El a plecat și, respectiv, oile s-au împrăștiat care și încotro. Eu cred că este o greșeală. Vom vedea. Istoria va arăta. (…) Filea avea un dar dumnezeiesc: a fost un geniu în a-și face dușmani pe loc drept din nimic.

Șor: - Da, asta e adevărat.

Platon: - Ca să înțelegi, când l-au închis toți se bucurau. Nimeni nu-l compătimea. Da, înțelegeau că „cămașa albă” (n.r. porecla lui Vlad Plahotniuc)  va deveni mai puternic. Înțelegeau asta, dar nicio jale față de el nu era.

Șor: - El a întrecut într-un moment orice măsură în raport cu toți.

Lichidarea BEM, în beneficiul lui Platon

Unul dintre cele mai importante episoade din furtul miliardului, și care dezvăluie beneficiul pe care l-a avut Veaceslav Platon din frauda secolului, se referă la decizia de lichidare a celor 3 bănci. Ilan Șor nu era sigur de faptul că lichidarea Băncii de Economii era cea mai bună soluție, mai ales că autoritățile luau în calcul naționalizarea băncii. Platon însă insistă pe lichidare. Mai târziu am aflat și motivele.  

Ilan Șor: - Eu zic că va fi lichidare. - Dar ei, ce? Asta va fi „…”. A fost furată. Nu destul că s-a furat, dar încearcă să ne arunce. În afară de lichidare ei vor mai fura. Eu nu înțeleg ce spun ei. Acești tovarăși știu asta. Lichidarea este sfârșitul. Eu nu știu ce să fac să le explic că acesta este un pas super corect. Va fi greu. Totul împreună acolo va fi greu. Eu nu știu nici tehnic cum vor face asta. Dacă era o structura, sunt de acord, e posibil, chiar și două, dar nu BEM.

Platon: - Dar eu știu cum să fac, dar nu spun la nimeni.

Șor:  - Acolo variante sunt. Vei vedea că o să fie o variantă că tehnic va fi imposibil de făcut.

Platon:  - Dar deja nu mai poate fi reanimată.

Șor: - Este posibil, dar în fiecare zi asta e mai scump și mai scump.

Platon: - Dar tu înțelegi că acolo e distrus deja totul?

Șor: - Da, acolo e gata. Naționalizarea poate fi, dar este „…”, iar lichidarea e și mai mare „…” decât naționalizarea. Care este motivul fricii de lichidare, în viziunea mea? Trei momente pe care nu vor să le înțeleagă toți ceilalți. Unu: sunt trei mii de locuri de muncă. Al doilea moment: pot apărea obligațiuni neplanificate în afara bilanțului.

Platon:  - Bani nu sunt. E faliment. Toți „…”.

Șor: - Dar acțiunile aparțin statului.

Platon: - Și ce, 36 %.  

Șor: - Nu 36%, dar 56%.

Platon: - Bine, lichidată și gata. Eu îți spun că nu există nicio șansă.

 - Al treilea moment important pentru ei, în viziunea mea: pentru poporul simplu, lichidarea BEM asta eu cred că ar însemna pentru ei să piardă cel puțin 10%. (n.r. la alegerile parlamentare din 30.11.2014).

Această discuție avea loc în contextul în care liderii alianței de guvernare vorbeau intens, în vara anului 2015, despre posibila naționalizare a Băncii de Economii.

VladFilat: „Vizavi de Banca de Economii, pentru că au fost prezentate mai multe scenarii. Poziția noastră este una solidară. Această bancă urmează a fi naționalizată. Urmează a fi întreprinse toate măsurile necesare pentru ca această bancă să aibă activitate deplină”.

La ideea de naționalizare s-a renunțat rapid, la insistența Fondului Monetar Internațional, susține astăzi Vlad Filat. Iar pe 16 octombrie 2015, BNM a decis să retragă licențele Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale și să inițieze procesul de lichidare silită a acestora.

Ilan Șor a putut respira ușurat, iar Platon îl felicita pentru asta.

Platon: - Tot ce au făcut ei e cel mai prostesc ce au putut să facă. Pe de altă parte, ei te-au eliberat pe tine de obligațiunile față de oameni, față de deponenți. Ei s-au răsplătit cu toți. De pe tine a plecat așa o plită de beton.

Șor:  - Tu ai dreptate la 300%.

Platon: - Dacă tu vei scăpa și nimic nu va atenta la securitatea ta personală, atunci tu trebuie să pui un monument.

Șor: - Slava, eu îți spun cinstit. Eu am scăpat de toată această prostie și am devenit atât de fericit.  Eu am uitat ce este asta Banca Națională. În fiecare zi aveam certuri cu dânsa.

Veaceslav Platon a fost cel care a câștigat cel mai mult de pe urma deciziei de lichidare a băncilor. În primul rând, toate instituțiile bugetare și întreprinderile de stat, dar și alți mari clienți privați și-au trecut conturile de la BEM la băncile controlate la acel moment de Platon - Moldindconbank și Moldova Agroindbank. Platon i se lăuda și lui Ilan Șor că îi merge bine.

Ilan Șor: - Dar acum la tine băncile, slavă Domnului, lucrează bine?

Platon: - Da, binișor.

Șor:  - Dar Vama a trecut la tine, corect?

Platon: - Da! Tot bugetul de stat a trecut la mine. Din cei mari, îmi pare că toți sunt la mine. Astăzi nicio creditare mare nu trece fără noi. „Mobiasbanca” în general nu dă nimic. Cinci milioane cred că e creditul maxim pe care îl dau ei. „Victoriabank ”nu poate, pentru că nu are Consiliu de Administrație.  Înțeleg că ei astăzi în general nu dau nimic masiv. „Cămașa albă” (n.r. Vlad Plahotniuc)  le-a interzis, da?

Ilan Șor: - Nu, acolo prietena ta Natalia Vladimerovna (n.r. Natalia Politov Gangaș, președinta Victoriabank)

Platon: - Nu vrea să se implice în nimic, da? Cred că a scuturat-o acest tovarăș comun al nostru. Și cu asta am închis tema. De aceea orice credit corporativ mare trece pe la noi. Și pe asta noi dansăm.

Șor: - Dar voi creditați?

Platon: - Da, activ! Într-un an, noi am crescut peste două miliarde portofoliul de credite.

În plus, Veaceslav Platon se lăuda că a profitat din plin de criza din țară. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să împrumute bani de la băncile lui Platon cu o dobândă foarte mare.

Platon: - Noi săptămâna trecută am cumpărat cu 100 milioane hârtii de valoare de la stat. Șor: - Cu câte procente?

Platon: - Cu 26%.

Șor:  - Tu glumești, Slava?

Platon: - Nu, nu glumesc.

Șor: - Ei  sunt idioți? Acolo măcar cineva socoate?

Platon:  - Ilan, ei nu au încotro. Voi nu înțelegeți ce se întâmplă.

Șor: - Nici în cele mai grele timpuri nu a fost cu așa procente.

Platon: - Ilan, e așa de rău, ca să înțelegi.

Șor: - Dar ei au de gând să întoarcă?

Platon: - Dacă nu vor întoarce, asta va fi „default”. Iar asta e și mai rău.

Șor:  - Dar Banca Națională are bani. De ce nu îi dă la Guvern?

Platon: - Pentru că Guvernul îi va mânca și gata, fără consecințe.

Șor:  - Dar ei pot să se crediteze măcar la un procent mai mic.

Platon: - Guvernul astăzi ia de pe piața externă toate aceste granturi, fonduri internaționale, la procente foarte mici.

Șor: - De ce atunci iau de la tine cu 26% ? Sunt lucruri pe care eu nu le înțeleg.

Platon: - Ei iau lei cu 26%, nu valută.

Cine a cumpărat de la Platon acțiunile „Victoriabank”?

Un alt episod abordat de Platon în discuțiile cu Ilan Șor vizează Victoriabank și modul în care acesta a vândut, în noiembrie 2014, pachetul de acțiuni pe care-l avea în această instituție bancară. Banii folosiți în tranzacția cu acțiunile Victoriabank au fost scoși din BEM și figurează în dosarul în care Platon a fost condamnat pentru frauda bancară. În vara anului 2015, Platon îi mulțumea lui Șor că l-a ajutat în tranzacția cu Victoriabank și astfel a reușit să iasă „uscat din apă”.

Platon: - Uite ce a făcut el. Chiar și acțiunile Victoriabank nu le compensează.

Șor: -  Eu banii mei de acolo i-am scos. O să-i recuperez de la el, astea sunt problemele lui.

Platon: - Ei cu tine se vor răsplăti, pentru că eu am vorbit cu ei. Se vor răsplăti pentru acțiuni.

Șor: - Lasă el cu Filea să se răsplătească. Mie deja îmi este indiferent.

Platon: - Voi  pe mine m-ați ajutat cu această tranzacție la „Victoriabank”. Eu recunosc că am rezolvat o mulțime de întrebări și am ieșit uscat din apă. Eu ție ți-am spus că asta e ficțiune.

Șor: - Eu am mers la asta pentru că eram asigurat de Filea. Sunt și banii lui. Dacă pierdem, e din cauza lui. Eu doar pentru dânsul am făcut. Eu nu răspund acum de banii Băncii Naționale, de banii pentru credite. Eu nu răspund de nimic.

/////////////////////////////////////////////////

Platon: - Dar ce se aude la tine cu Vica (n.r. Victoriabank)?

Șor: - Tot așa mă aflu în incertitudine.

Platon: - Eu am  înțeles că ți-au luat-o.

Șor: - Până când nu.

Platon: - Eu ți-am spus încă atunci că nu vei fi lăsat la conducere, iar tu nu m-ai crezut. Mi-ai spus că Filea va rezolva, că ei s-au înțeles. Eu ți-am spus că Filea te va trăda, te va arunca și se va da la o parte.  Dar de ce nu ți-ai luat măcar dividendele?

Șor: - Eu vreau să aștept până la final să văd care va fi situația. Eu pe urmă m-am gândit că am dat greș. Nu mi-a fost gândul la asta. Vom vedea. Eu cred că o săptămână, două va fi decisivă.

Platon: - Tu trebuie să te dezbaieri de asta. Tu înțelegi că nu o să-ți permită să trăiești cu asta?

Din discuții reiese că Vlad Filat ar fi investit bani împreună cu Ilan Șor la Victoriabank, dar fostul premier neagă acest lucru.

Vlad Filat: - Toate prostiile care se povestesc în mod special de acest individ eu nu am de gând să le comentez.

Reporter TV8:- Dar acțiuni la Victoriabank ați intenționat să cumpărați vreodată?

Filat: - Niciodată nu am avut acțiuni într-o instituție financiar bancară.

Spusele lui Filat sunt într-un fel confirmate de Veaceslav Platon într-o convorbire purtată cu Alexandru Tănase în iunie 2016. Businessman-ul îi povestea președintelui de atunci al Curții Constituționale că a fost mințit de Ilan Șor, iar beneficiarul tranzacției de la Victoriabank a fost de fapt Vlad Plahotniuc.

Veaceslav Platon: - Tu știi cui aparține Victoriabank?

Alexandru Tănase: - Nu, nu știu. Am auzit că este un businessman rus.

Platon: - Cine a vândut această bancă, știi?

Tănase: - Idee nu am, Slava. Eu știu că era a ta.

Platon: - Eu am vândut.

Tănase:  - Și cui ai vândut?

Platon: De fațadă a fost Ilan Șor, dar proprietar real a fost Vlad Plahotniuc.

Tănase:  - Și acum cine e proprietarul? Cine este acest rus, un bancher?

Platon: - Rusul în general nu are nicio legătură cu asta. El tot este de fațadă. A fost pus, înțelegi?

Tănase: - Am auzit că Banca Europeană vrea să cumpere. - Nu va cumpăra asta, pentru că este o problemă. Eu am vândut aceste acțiuni pentru bani care au fost furați din BEM. Dar eu atunci nu știam că ei se fură din BEM. Asta a fost până la falimentul BEM. Nu știam că au fost furați din BEM și nimeni nu va întoarce nimic. Cu atât mai mult,  nu știam că BNM va acorda garanțiile și cu aceste garanții vor acoperi toate obligațiunile. Iată toată istoria acestei bucătării. Vlad e vizat direct în asta. O demonstrează faptul că, cu două  săptămâni până la falimentul BEM, Victoriabank le-a dat un credit interbancar de 1,8 miliarde.

Tănase: - Ce este un credit interbancar?

Platon: - Este un credit dat de Victoriabank pentru BEM. Îți explic. De exemplu, eu știu că mâine voi fi falit și pentru mine nenea Vasea se va răsplăti. Și cât mai mult eu voi împrumuta, cu atât mai mult va răsplăti nenea Vasea. De aceea, pe final, eu iau de la toți, cu orice procente, în orice condiții, pentru că luând acum mai mult, voi câștiga mai mult, voi fura.

Tănase:  - Tu parcă ziceai că Filat a cumpărat Victoriabank?  

Platon: - Nu. Ei au încercat din start să-mi pună macaroane pe urechi. Pe urmă totul s-a dovedit a fi simplu. Ilan a recunoscut.

„Aerodrom de rezervă” pentru Șor la Moscova

În iulie 2015, după ce Ilan Șor fusese inculpat pentru frauda bancară și trimis în arest la domiciliu, Platon îi recomanda să aibă grijă de oamenii care i-au fost aliați în scheme. Iar Șor căuta să-și investească banii, pe care a reușit să-i pună la dos. Îl trăgea tot în sistemul bancar. 

Platon: - Astăzi în țară este un singur stăpân - Plahiș și gata. Toți ceilalți se supun lui. Tu trebuie, în orice caz, să-ți scoți oamenii de aici. Ții minte, în noiembrie, când eu ți-am spus să scoți toți oamenii. Dacă i-ai fi scos, acum ți-ar fi fost mult mai ușor.

Șor: - Atunci nu, dar acum da. Așa eu am mers singur prin mașina de tocat, altfel astăzi ar fi fost toți în Interpol.

Platon: - Tu îi aranjai pe toți în Rusia și ar fi trăit în liniște. Le-ai fi făcut cetățenie.

Șor: - Tu gândește-te cum să cumpăr eu o bancă, măcar 10%.

Platon:  - Tu măcar bani ai?

Șor: - Bani am. I-am ascuns foarte bine. De acolo nimic nu iau.

Platon: - Eu ți-am spus să cumperi bănci, de nivel mediu. Se pot cumpăra 10 % undeva în Vest și te deschizi.

Șor: - Mie în general îmi este dor de bănci.

Platon:  - Ilan, ție nu ți se poate la banci.

În octombrie 2015, Veaceslav Platon îl sfătuia prietenește pe Ilan Șor să-și rezolve problemele cu Federația Rusă, pentru că ar putea avea nevoie să se refugieze acolo. În acea perioadă, Șor avea interdicție de a intra în Rusia.

Platon: -Tu trebuie să decizi ceva cu rușii.

Șor: - Slava, cum să rezolv cu ei, explică-mi cum?

Platon:  - Tu ai nevoie de aerodromuri de rezervă, înțelegi?

Șor: - Eu nu văd cum și nu văd cu cine. Eu am trei probleme de ce nu pot rezolva. Unu: eu nu-i cred pe ruși, în general, pe nimeni. Cine îmi garantează că totul este bine, că ei nu se vor răzbuna pe cineva, vorbind la figurat, folosindu-mă pe mine? Al doilea moment: prin cine să rezolv dacă decide un singur om și el, din câte înțeleg, e atât de pornit împotriva mea că …  

Platon: - Oricum, ție îți trebuie un aerodrom de rezervă.

Șor:  - Slavca, îmi trebuie. Desigur că eu vreau să fie Rusia, dar cum?

Platon: - Dacă va trebui să fugi, dintr-un motiv sau altul, acolo măcar te poți ocupa de business, să te dezvolți, să mergi înainte.

Șor: - Sper că nu va trebui să fug, dar tu ai dreptate. Eu chiar mă uit mai departe. Admitem că cineva, cumva vorbește.

Platon: - Dar ce cuvânt îți trebuie? Pur și simplu vor anula interdicția de intrare și gata.

Șor:  - Ei în ochii mei sunt atât de mincinoși că… Aceștia nu mai sunt acei ruși care ne-au fost arătați în filmele din Uniunea Sovietică. Dar să trăiesc toată viața în Rusia eu nu vreau.

Platon: - Nu, categoric. Dar pe de altă parte, dacă va fi așa situația că vei fi nevoit să pleci, atunci precis că în Israel este mult mai rău decât în Rusia.

Șor: - Dar din Israel măcar poți zbura în Europa.

Platon: - Nu! Dacă tu vei fi în Interpol, tu deja nu vei zbura nicăieri.

Șor: - Eu nu cred că se va ajunge la asta.  Bine, solnîșka! Atunci să fim pe fir. Hai că te sun mâine, pe la 12.00 seara, mai pălăvrăgim.

În iunie 2016, Veaceslav Platon era convins că Ilan Șor va fi arestat pentru frauda bancară și îi povestea despre asta lui Alexandru Tănase.  

Tănase: - Ce crezi că va fi cu el?

Platon: - Cu Ilan? Îl vor condamna sau îl vor închide, sau îi vor permite să plece.

Tănase: - Atunci, care e jocul lui, dacă el va fi închis?

Platon: - Dar lui i se spune că nu va fi închis. E totul simplu.

Tănase: - El doar nu-i prost.

Platon:  - El dacă nu era prost, nu nimerea în această situație.

Tănase: - Dacă nu era prost nu se băga. Pe el îl trăgea ca un magnet. Îmi amintesc cum fugea la Filat permanent și zi și noapte.

Peste 3 săptămâni de la această discuție, pe 22 iunie 2016,  Șor a fost reținut de procurori, pentru 72 de ore, fiind acuzat de spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari. Ulterior a fost trecut în arest la domiciliu. Un an mai târziu, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Dar judecătorii au dispus ca pedeapsa să fie aplicată când va exista o decizie definitivă în dosarul său. Astfel, Șor a fost eliberat din arest sub control judiciar, iar dosarul său a fost tărăgănat la Curtea de Apel.

În iunie 2019, Ilan Șor a fugit din țară, în aceeași zi cu Vlad Plahotniuc, după ce Partidul Democrat a pierdut puterea. În aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Șor la 15 ani de închisoare.

Plahotniuc a blocat ancheta procurorilor pe „Firtul miliardului”?

Nu a ajuns să fie condamnat pentru frauda bancară, deocamdată, doar fostul lider democrat Vlad Plahotniuc. Încă în 2016 Veaceslav Platon era convins de faptul că acesta a furat o mare parte din banii celor 3 bănci falimentate. Atunci, Platon îi povestea lui Tănase că nimeni nu caută banii sustrași din bănci, pentru că Plahotniuc ar bloca procesul.

Platon: - Când Dorin Drăguțan fură miliardul…

Tănase: - Eu nu cred că el a furat miliardul, sincer vorbind.

Platon: - El a fost complice la acest furt.

Tănase: - Eu nu știu.

Platon: - Eu știu. El a participat direct, clar, concret. A participat la această infracțiune. Fără participarea lui nu era real, având în vedere atribuțiile pe care ți le-am enumerat ale Băncii Naționale. Fără asta nu este posibil să furi un miliard din 3 bănci. Ce s-a întâmplat acolo este un conglomerat de factori când politicienii au acaparat banca și tot politicienii au furat-o.

Tănase: - Spune-mi te rog, chiar nu se poate de urmărit unde au plecat banii ca să fie întorși? Asta e sumă mare, nu sunt 100 de lei.

Platon: - Sașa, nimeni nu îi caută. Nimeni nimic nu caută. Nimic nu fac. Tu înțelege corect, după ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, își vor pune mâinile în cap, pentru că nimic nu au făcut.  

Tănase: - De ce nu încearcă? Pentru mine este stranie situația. Puteau să întoarcă o parte din bani. Și-ar fi îmbunătățit imaginea și situația și oamenii se linișteau.

Platon: - Sașa, care parte din bani să fie întoarsă? Ce-i cu tine? Așa simplu să întoarcă banii?

Tănase: - De ce nu, dacă pot fi găsiți?

Platon: -Tu știi cui să adresezi această întrebare.

Tănase: - Cui să o adresez?

Platon: - Lui Vladic (n.r. Vlad Plahotniuc) adreseaz-o: Vladic, poate întorci o parte din bani? O să te uiți la reacția lui.

- Eu nu știu. Dacă el era implicat, așa cum spun acești tovarăși, avea ceva să se răsufle, dar nu s-a răsuflat.

 - Prietenul meu, pentru că el controlează să nu se răsufle.

După lichidarea Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale au fost recuperate mai puțin de 3 miliarde de lei.

În dosarul fraudei bancare, procurorii au anunțat că au aplicat sechestre pe bunuri în sumă de 7,8 miliarde de lei, dar niciun leu nu a fost deocamdată confiscat.