După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, președinta CC, Domnica Manole, a declarat că inițiativa legislativă încalcă mai multe articole din Constituție.
„Curtea a reținut că articolul 13 din Constituție recunoaște doar o singură limbă de stat și nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”. Statutul constituțional al limbii de stat implică funcția limbii de stat de a fi limba de comunicare între toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de originea lor etnică. În acest sens, articolul 10 alin. din Constituție prevede că statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova, care este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. În pofida acestui fapt, Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Acest statut se observă din articolul 2 alin. din Lege, care menționează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova, folosindu-se la același nivel cu limba de stat”, a declarat Domnica Manole.
Președinta Curții Constituționale a explicat că tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție.
„Articolul 2 al Legii îi conferă limbii ruse un statut privilegiat în raport cu alte limbi ale minorităților etnice în Republica Moldova, statut care nu decurge din Constituție. Așa cum a observat Curtea din datele colectate în contextul Recensământului din 2014, există raioane în care limba ucraineană, de exemplu, are o pondere mai mare decât limba rusă. Din aceleași date, se poate observa că în unele raioane limba rusă are o pondere mică, de nici 3 %. Cu toate acestea, fiind ridicată la nivel de limbă de comunicare interetnică, limba rusă, limbă a unei minorități etnice, dobândește alături de limba română un statut cvasioficial”, a mai menționat Domnica Manole.
Președinta Curții Constituționale a mai spus că „pentru că avizul Guvernului lipsește, Curtea a constatat încălcarea articolelor 6 și 131 din Constituție”.
În decizie se mai precizează că Legea contestată nu conține o politică lingvistică stabilă, sustenabilă și clar definită din perspectiva exigențelor constituționale.
Hotărârea CC este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Proiectul de lege a fost votat pe 16 decembrie 2020, la inițiativa PSRM.
