Hotărârea motivată cu privire la anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău.
„În Hotărârea motivată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ care a examinat cauza, Complet format din judecătorii – Anatolie Minciună, Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, reține că, hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.375/25 din 24 octombrie 2019 în privința lui Druță nu este una motivată, din care motiv constituie un act administrativ individual ilegal, motiv pentru care Curtea de Apel a decis anularea respectivei Hotărâri a CSM”, scrie ZdG.
Potrivit Hotărârii motivate emisă de judecătorii Curții de Apel Chișinău, în motivarea solicitării în instanță de anulare a deciziei CSM, în cadrul ședinței de judecată, Ion Druță a declarat că decizia adoptată de către CSM la ședința din 24 octombrie 2019, privind ridicarea imunității lui, a fost „una ilegală”.
În document se menționează că Druță a declarat că „ședința a fost ilegală motivând că a fost convocată de către ex-membrii Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatol Galben, Petru Moraru şi Victor Micu, care au fosst revocați de către Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor la data de 27 septembrie 2019, care s-au însușit ilegal calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi atribuțiile acestuia”.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) respinge acuzațiile aduse în ședința de judecată în legătură Hotărârea CSM din 24 octombrie, menționând în motivare că deciza CSM este perfect legală și că la adoptarea respectivei Hotărâri „nu s-au admis careva încălcări, motiv pentru care acțiunea de anulare a Hotărârii urma a fi respinsă ca neîntemeiată”.
„Contrar acestor afirmaţii ale reclamantului, Consiliul consideră că hotărârea contestată este una legală şi întemeiată, întrucât a fost emisă conform prevederii legii (art. 19 alin. (5), art. 24 alin. (1), lit. a) din Legea cu privire la statuii judecătorului, art. 23 alin. (1), art.24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi ari. 191 alin. (3) Cod administrativ, cu 8 voturi PRO de către organul competent (Plenul CSM), cu respectarea procedurii stabilite de prevederile legale sus menţionate în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat. Or, Consiliul Superior al Magistraturii nu analizează natura şi gravitatea acuzării în materie penală, ci doar constată dacă a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva judecătorului”, se menționează în Hotărârea motivată a CA.
Astfel, în motivarea Hotărârii luate, magistrații de la Curtea de Apel menționează că Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, constituie un act administrativ individual defavorabil pentru reclamant.
„Din conținutul acțiunii rezultă că, reclamantul, revendică apărarea
inviolabilității judecătorului, independența judecătorului și libertatea persoanei și siguranța persoanei”, se menționează în Hotărârea motivată.
Instanța de judecată mai menționează că „apreciind probele în conformitate cu prevederile art. 220 și art. 92 din Codul administrativ a constatat următoarele circumstanțe relevantă ce denotă ilegalitatea hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr.375/25 din 24 octombrie 2019 prin care s-a eliberat acordul la pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, perchiziție și arestare în privința judecătorului și Președintelui Curții Supreme de Justiție, pentru existența bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 3 alin. (3) Cod penal.
Magistratul Anatolie Minciună, președintele Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău care a examinat în ședință cauza în contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Ion Druță împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a venit cu o opinie separată de cea a colegilor din Complet – magistratele Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc.Judecătorul susține că argumentele prezentate de Ion Druță precum că, nu ar fi fost înștiințat despre examinarea de către CSM a sesizării procurorului general interimar de atunci, nu reprezintă temei de nulitate a actului administrativ.
În opinia sa separată, magistratul menționează că de fapt, totuși, Druță a fost anunțat, prin diverse metode, despre ședința CSM în cadrul căreia urma să fie examinată sesizarea procurorului general interimar în privința sa, astfel că acțiunea intentată de ex-președintele CSJ ar fi trebui să fie respinsă.
Pe 23 septembrie 2019, procurorul general interimar Dumitru Robu a pornit un dosar de îmbogățire ilicită pe numele lui Ion Druță, după ce PG a fost informată de Serviciul Informații și Securitate (SIS) că a constatat „o discrepanță esențială” între veniturile legale declarate și proprietățile dobândite de membrii familiei Druță între 2016-2019.
La 24 octombrie 2019, procurorii au deschis un nou dosar în care a fost vizat Ion Druță, altul decât cel în care fostul președinte al CSJ este anchetat pentru îmbogățire ilicită.
Sursele ZdG au afirmat atunci că noul dosar penal a fost deschis după ce, la perchezițiile efectuate în biroul judecătorului Druță în dosarul privind îmbogățirea ilicită ar fi fost găsit un document în care se conțineau mai multe indicații pe anumite dosare și deciziile pe care judecătorii care le examinau urmau să le ia. Ulterior, după ce ar fi descoperit acel document, procurorii au făcut mai multe cercetări și au deschis un nou dosar penal pe numele lui Ion Druță.
