După publicarea unor fotografii arătând proprietăţi somptuoase deţinute de apropiaţi ai premierului ungar Viktor Orban, acestea fiind imagini realizate cu ajutorul dronelor, guvernanţii de la Budapesta tocmai au adoptat o lege, denunţată ca fiind destinată să obstrucţioneze investigaţiile mass-media, relatează duminică AFP.
Gabi Horn declară că, după apariţia unuia dintre articolele sale cu privire la averea unui oligarh pe site-ul publicaţiei Atlaszo, a crezut la început că a fost deschisă o anchetă de corupţie, dar “s-a dovedit că de fapt noi am făcut obiectul unei sesizări pentru ‘culegere ilegală de date'”.
În cele din urmă, cazul a fost clasat fără urmări, dar la începutul lunii ianuarie a intrat în vigoare o nouă legislaţie pentru “protejarea vieţii private şi definirea normelor de securitate’, în conformitate cu o directivă europeană, conform argumentaţiei oficiale.
De acum înainte, difuzarea imaginilor cu reşedinţe luate cu dronă fără permisiunea proprietarului poate fi pedepsită cu un an de închisoare.
Acest text “complică sarcina celor care anchetează corupţia şi deturnarea banilor publici şi a fondurilor europene”, spune jurnalista Gabi Horn. Legea respectivă “vizează în mod clar reporterii curioşi”, adaugă ea.
“Vom continua, dar cu perspectiva puţin încântătoare a unor posibile proceduri penale”, continuă ea, chiar dacă nu crede că judecătorii ar trimite jurnalişti după gratii dintr-un astfel de motiv.
De la revenirea în 2010 la putere a premierului suveranist Viktor Orban, impedimente serioase în calea libertăţii presei au fost constatate în această ţară din Europa centrală, notează agenţia franceză de presă.
Organizaţia Reporteri fără frontiere (RSF) a calificat controlul exercitat asupra mass-media din Ungaria “fără precedent în Uniunea Europeană’.
În acest peisaj cu tot mai multe restricţii, unde “canalele oficiale aproape niciodată nu răspund solicitărilor”, utilizarea dronelor s-a dovedit a fi deosebit de utilă, subliniază jurnalista ungară de 53 de ani.
Site-ul său a publicat mai multe înregistrări video realizate cu drona anul trecut, în special cu proprietăţi ale tatălui şi ginerelui premierului Orban.
Aceste clişee “cântăresc mai mult decât o mie de cuvinte: arată oamenilor obişnuiţi dimensiunea şocantă a prosperităţii celor puternici’, insistă Gabi Horn.
Pentru un articol despre Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie şi apropiat al lui Viktor Orban, ea a fost interogată de poliţie, notează AFP. Acesta este astăzi cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la 1,4 miliarde de euro, potrivit revistei Forbes, în timp ce firmele sale câştigă în mod regulat contracte de achiziţii publice finanţate din fonduri de stat şi europene.
Ungaria se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte corupţia, conform clasamentului ONG Transparency International, alături de România şi Bulgaria.
AFP a solicitat un comentariu Ministerului Inovării şi Tehnologiei (ITM) de la Budapesta, aflat la iniţiativa textului respectiv de lege, dar nu a primit un răspuns.
“În multe cazuri, libertatea presei prevalează asupra sferei private şi este o eroare să nu se fi ţinut cont de acest element în lege”, comentează avocata Monika Richlach, specialistă în protecţia datelor.
Dincolo de cercul media, piloţi de drone comerciale sau simpli amatori au denunţat această lege, apreciind că ea trece, cu mult, dincolo de normele europene. Bunăoară, noua lege face obligatorie înregistrarea oricărei drone înzestrată cu o cameră, precum şi instruirea proprietarului acesteia, indiferent de greutatea dispozitivului.
Conform textului, cererea pentru solicitarea permisiunii din partea autorităţilor trebuie depusă cu 30 de zile înainte de zbor.
“Este mai strict decât în China!’, exclamă indignat Balazs Kaplar, un fotograf care s-a întors recent de la Beijing, după 15 ani cât a stat acolo.
În prezent, puţini dintre cei aproximativ 10.000 de utilizatori de drone din Ungaria se conformează noilor reguli, spune Zoltan Helmeczi, proprietarul unui magazin din Budapesta care vinde aparate al brandului chinez DJI, o activitate în plină expansiune din 2018.
“O reglementare este necesară, dar aceasta este prea mult”, reacţionează comerciantul, a cărui afacere a fost afectată mai întâi de pandemie, iar apoi de această schimbare legislativă.”Aceasta este tehnologia viitorului care ar trebui încurajată şi nu obstrucţionată’, afirmă el în faţa rafturilor pline de drone strălucitoare, într-un magazin în care nu prea întâlneşti clienţi.
