Deputatul Fracțiunii Parlamentare Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Chiril Moțpan, susține că pentru a soluționa conflictul transnistrean ar trebui implicate și alte organisme internaționale, care să echilibreze tendința OSCE de a reprezenta interesele Rusiei. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing de presă privind situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care, potrivit lui, continuă să fie o sursă constantă de riscuri pentru securitatea statului și cetățenilor.
„Situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova este o sursă constantă de riscuri pentru securitatea statului și a cetățenilor lui, iar perspectivele de soluționare a conflictului, a situației din regiunea separatistă și cele privind retragerea trupelor ruse sunt incerte, în ciuda faptului că subiectul este mai prezent ca oricând pe agendele politice ale statelor-membre NATO, UE și ale fostelor state sovietice.
Poziția Platformei DA a fost formulată în repetate rânduri – retragerea trupelor armate ale Federației Ruse, evacuarea depozitelor și înlocuirea actualei operațiuni de menținere a păcii, dominate de Federația Rusă, cu o misiune de observatori civili”, a declarat alesul poporului.
Din păcate, la nivelul societății din Republica Moldova nu există încă un consens asupra evenimentelor de la Nistru din 1992 și nici asupra situației prezente. Există extrem de multă dezinformare, ezitare, se atestă încercări de a menaja interesele structurilor separatiste neconstituționale, fie în speranța unei „reintegrări” prost înțelese, fie din motive ascunse, legate de interesele politico-economice ale anumitor structuri politice de la Chișinău.
Potrivi lui, situația se acutizează din ce în ce mai mult, atât din cauza presiunilor externe, cât și a unor interese obscure ale unor persoane neinteresate de soluționarea conflictului.
„Voi trece în revistă doar un șir de fapte. Tradițional, Moscova și Tiraspolul au declarat că încă nu a venit nici pe departe timpul schimbărilor solicitate de Chișinău. La 7 ianuarie curent, poziția Moscovei a fost expusă de Vitalie Treapițîn, Ambasador cu misiuni speciale al MAE al Federației Ruse, reprezentant plenipotențiar al Moscovei în formatul de negocieri „5+2” în problema reglementării situației din regiunea transnistreană. Potrivit lui, prioritatea Moscovei este asigurarea unui dialog stabil între „părți” – cum sunt numite Moldova și Transnistria. Poziția Moscovei este că transformarea operațiunii de menținere a păcii ar putea fi adusă pe agenda negocierilor doar după o reglementare politică definitivă a situației – or, aceasta pare extrem de îndepărtată.
Menționăm că unul dintre factorii destabilizatori care îndepărtează reglementarea politică a situației este tocmai mecanismul ineficient de soluționare a problemelor în cadrul formatului actual, precum și evitarea sistematică de către Tiraspol a unui dialog real care să ia în serios pozițiile expuse de Chișinău. Poziția lui Vladimir Putin în această privință arată, în fond, atitudinea față de dialog a Federației Ruse: „retragerea pacificatorilor poate avea loc doar după reglementarea definitivă a conflictului moldo-transnistrean”, a explicat Chiril Moțpan.
Deputatul PPDA susține că atât regimul separatist, cât și susținătorii lui de la Moscova, nu vor admite nicio schimbare în mecanismele actuale de negociere și, în același timp, le vor sabota așa cum au făcut-o decenii în șir. Singurii factori care ar putea schimba ceva ar fi susținerea din partea Occidentului – la care ne-am fi putut aștepta după ce Suedia a preluat președinția în cadrul OSCE – și o poziție fermă a autorităților de la Chișinău.
„Se pare, din păcate, că nu vom avea nici una, nici alta. Domnul Mihai Gribincea, diplomat cu experiență, și cunoscător din interior al structurilor OSCE, a formulat o serie de remarci amare legate de vizita recentă a doamnei Ann Linde, ministra afacerilor externe a Suediei și președintele în exercițiu al OSCE. Din câte se pare, OSCE a rămas blocată într-o atitudine de echidistanță prost înțeleasă, în care privește Republica Moldova și Transnistria drept părți egale și încearcă să nu „jignească” sensibilitățile transnistrenilor și ale „fraților lor mai mari” din Federația Rusă.
Din păcate, acest lucru înseamnă jigniri continue la adresa autorităților constituționale din Republica Moldova. Doamna Ann Linde și-a demonstrat atitudinea atunci când a ținut o conferință de presă alături de reprezentantul structurilor ilegale transnistrene, și niciuna – alături de reprezentanții structurilor constituționale ale Republicii Moldova. În practica OSCE nu s-a mai atestat așa ceva.
O asemenea atitudine din partea OSCE înclină din ce în ce mai mult spre o legitimizare a Transnistriei. Există mai multe motive pentru acest lucru: reprezentanții OSCE nu vor să creeze nimic ce ar putea fi perceput drept „tensiuni”, sunt insuficient motivați pentru a întreprinde acțiuni concrete. În plus, și așa sunt priviți cu suspiciune de autoritățile ilegale din Transnistria și vor să le câștige, se pare, simpatia…
Respectiv, nu a menționat nici retragerea trupelor ruse cu statut ilegal, nici tensiunile profunde dintre Chișinău și Tiraspol, făcând referire doar la niște speranțe vagi. Pentru cei interesați, aș recomanda să consultați opinia domnului Mihai Gribincea.”
Un alt factor îngrijorător, pentru care ar trebui să fim pregătiți, este faptul că Șeful departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine, Vladimir Cernov, și-a părăsit postul, în legătură cu depășirea limitei de vârstă pentru funcționarii publici din Federația Rusă, iar domeniile de responsabilitate ce-i reveneau anterior vor fi redistribuite între această unitate și departamentul pentru cooperare transfrontalieră.
„Este posibil ca în responsabilitățile departamentului pentru relații interregionale și culturale cu țările străine – care se ocupă, actualmente, de Abhazia, Osetia de Sud și Ucraina – să treacă atât Republica Moldova, cât și pretinsa „republică moldovenească nistreană” nerecunoscută. Funcția de conducere ar fi reveni adjunctului lui Vladimir Cernov – colonelul Igor Maslov.
Or, Biroul pentru relații interregionale și culturale cu țările străine al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse este responsabil de aproape întreg spațiul post-sovietic. Angajații săi pregătesc analize privind situația din țările fostei URSS și stabilesc, de asemenea, contacte cu politicienii și reprezentanții societății civile care susțin în mod deschis cooperarea cu Rusia.
De exemplu, unitatea a lucrat foarte activ și posibil că lucrează și în prezent cu fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, lucru care a fost descris pe larg în investigațiile RISE.MD. În contextul noii configurații și perspectivelor politice de la Chișinău, activitatea acestei structuri ar putea lua o turnură neașteptată.
Or, de la începutul acestei luni, atât declarațiile, cât și acțiunile regimului separatist de la Tiraspol au luat o turnură care arată clar în ce constă „dialogul” sau „reglementarea conflictului” în viziunea lor.
La 2 februarie a.c. pretinsul „minister de externe” al Transnistriei a făcut o declarație unde a numit acţiunile autorităţilor moldoveneşti „neautorizate şi incompatibile cu realitatea”, referindu-se în special la numerele de înmatriculare neutre. Această structură declara, într-un comunicat, că „la frontiera Ucrainei şi Transnistriei, la punctul de control Cuciurgan, poliţia de frontieră a Republicii Moldova răspândeşte zvonuri că din 15 martie a.c. vor restricţiona deplasarea automobilelor transnistrene, cu excepţia celor cu numere de înmatriculare neutre”.
În documentul emis de așa-numitul minister de externe se accentua că acesta „continuă activitatea diplomatică pentru protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor din Transnistria”. Fără îndoială, prin „activitate diplomatică” aceștia se referă la relațiile cu Federația Rusă.
Mai mult, aceștia se grăbesc să acuze Republica Moldova de discriminare – o declarație rizibilă atunci când luăm în calcul atitudinea regimului de la Tiraspol împotriva propriilor cetățeni: „În starea actuală, mecanismul de funcţionare a punctelor de înregistrare a unităţilor de transport conţine elemente de discriminare create artificial în baza dreptului civil”.
În activitatea punctelor de înregistrare a unităților de transport, au fost atestate mai multe dificultăți, iar autoritățile de la Tiraspol insistă asupra eliminării unui șir de 15 probleme pe care le-au identificat, pentru a crea un mecanism „favorabil intereselor tuturor locuitorilor Transnistriei”. Conform reprezentanților acestor structuri, „în doi ani, doar 4% din numărul total de şoferi au beneficiat de posibilitatea pentru a înregistra plăcuţe cu numere de înmatriculare neutre”.
Or, în conformitate cu acordul privind participarea transportului transnistrean la traficul internaţional, de la 1 septembrie 2018, puncte de înregistrare a unităţilor de transport au fost deschise la Tiraspol şi Râbniţa. Automobilele înregistrate în Transnistria au putut călători în străinătate dacă aveau plăcuţe de înmatriculare neutre şi un autocolant de sticlă cu literele MD. Acordul se aplică exclusiv transportului privat, nu și vehiculelor comerciale. Punctele de înregistrare a unităţilor de transport au emis mai mult de 4 mii de plăcuţe cu numere neutre.
Însă Tiraspolul consideră acest lucru insuficient, cerând Chișinăului recunoaşterea permisului de conducere transnistrean şi permisiunea de a utiliza numere neutre pentru transportul de călători şi mărfuri – ceea ce nu a fost prevăzut de acordul în vigoare și poate contribui la accentuarea contrabandei.
Or, pentru structurile separatiste a devenit o strategie tipică să acuze Republica Moldova, în timp ce ele însele blochează inițiativele părții moldovenești. În mecanismele actuale de reglementare, inclusiv pentru adoptarea ordinii de zi a problemelor discutate, este necesar consensul tuturor părților. Oficialii de la Tiraspol blochează sistematic până și discutarea, nu doar soluționarea, anumitor probleme în cadrul Comisiei Unificate de Control.
Din cauza veto-ului reprezentanților Tiraspolului, începând cu luna octombrie 2020, nu a putut avea loc nicio ședință ordinară a Comisiei. Menționez că acest lucru s-a întâmplat imediat după răpirea mai multor cetățeni ai Republicii Moldova, patru dintre care se află și în prezent în detenție ilegală, unde sunt supuși amenințărilor și tratamentelor degradante.
Șirul de acțiuni ilegale continuă: la 3 februarie curent, a fost instalat un post așa-zis „grăniceresc” la stația de cale ferată Bender-2, iar la 4 februarie un asemenea post a fost instalat la intersecția străzilor ce separă orașul Bender de satul Varnița. Aceste acțiuni reprezintă o nouă blocare a liberei circulații a cetățenilor și o nouă sfidare la adresa tuturor documentelor ce reglementează operațiunea de pacificare.
În acest sens, nu putem considera că oficialii de la Tiraspol acționează cu bună-credință, ci, mai curând, profită de dreptul de veto pentru a bloca orice contestație la adresa acțiunilor lor și orice posibilități de soluționare a situației. Mecanismul actual al operațiunii de pacificare este unul extrem de comod pentru Tiraspol, și nu este greu să ne dăm seama de ce reprezentanții regimului separatist doresc să-l mențină, pe termen nedefinit, anume în forma lui prezentă.
La 19 februarie, a avut loc o nouă serie de evenimente îngrijorătoare, care arată adevărata atitudine a Tiraspolului și a Moscovei. Ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasențov, însoțit de Vladimir Treapițin, oficial al ministerului rus de externe responsabil de procesul de negocieri, s-au întâlnit în mod oficial la Tiraspol cu Vadim Krasnoselski.
Au discutat, cum se scrie în comunicatele oficiale, despre cursul negocierilor, despre o serie de nemulțumiri ale părții transnistrene în raport cu atitudinea Chișinăului, despre următoarele runde de negocieri din Suedia. Declarațiile sunt înțesate de un limbaj diplomatic sforăitor – totul se face, ca și cum, „pentru bunăstarea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”.
Dar ce se întâmplă de fapt? Un oficial al statului rus, acreditat în Republica Moldova, se întâlnește cu liderul unei regiuni separatiste, neaflate sub controlul autorităților constituționale, și îl asigură de susținerea sa…
Ministerul de Externe de la Chișinău a venit cu o reacție de protest, solicitând ca diplomații acreditați la Chișinău să nu participe la activitățile organizate de regimul de la Tiraspol. Ca răspuns, MAE de la Moscova s-a arătat „deranjat” și a acuzat Chișinăul că ar politiza prea mult activitățile ambasadei ruse de la Chișinău.
Ipocrizie peste ipocrizie. Asemenea lucruri nu trebuie trecute sub tăcere – așa cum au fost trecute ani în șir.
Probabil, unul dintre factorii care au contribuit la încrederea excesivă în sine a Tiraspolului a fost și servilismul majorității foștilor vicepremieri pentru reintegrare din executivele Republicii Moldova, care au susținut, de fapt, Tiraspolul în detrimentul Chișinăului în cadrul dialogului și procesului de negocieri.
Pe parcursul anilor, Chișinăul a respectat continuu deciziile semnate, în timp ce regimul secesionist nu a ținut cont de obligațiile pe care şi le-a asumat, ci doar a profitat de diverse privilegii. Unul dintre aspectele ce ar merita menționate în acest context este felul în care liderilor separatiști li s-a permis acces liber la zona VIP a Aeroportului Chișinău.
În urma anexării peninsulei Crimeea, invaziei militare de către Federația Rusă și declanșarea acțiunilor militare în regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina, autoritățile de la Kiev, în martie 2014, au introdus restricții de circulație pentru liderii separatiști de la Tiraspol, considerați „exponenții Moscovei” în regiunea transnistreană.
Anterior, aceștia utilizau nestingherit Aeroportul din Odesa pentru călătoriile lor, inclusiv în Federația Rusă. Exponenții regimului separatist au convenit atunci, neoficial, cu foștii vicepremieri pentru reintegrare de la Chișinău să le asigure cale liberă prin Aeroportul Chișinău pentru a ajunge la Moscova ori în alte regiuni.
Pionierul acestei „activități” a fost Eugen Carpov, care în aprilie 2014, la Viena, în cadrul formatului de negocieri „5+2”, a acceptat Tiraspolul ca parte egală la negocierile pentru reglementarea diferendului transnistrean. Evenimentul a avut loc exact în ziua în care reprezentantul special al preşedintelui rus la Tiraspol, Dmitri Rogozin, a ameninţat Chişinăul că în cazul în care nu va accepta ca Tiraspolul să devină „parte egală la negocieri”, Guvernul moldovean va trebui să plătească datoria de 3 miliarde de dolari a Transnistriei faţă de Gazprom.
Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a interpretat înţelegerea de la Viena ca pe un succes, afirmând că principiul egalității nu se referă doar la partea transnistreană, ci la toţi participanţii la negocieri. Or, acest statut de „parte egală” a stat la baza mai multor pretenții ale regimului de la Tiraspol, inclusiv a felului în care a acceptat Igor Dodon să-l trateze pe Vadim Krasnoselski în întâlnirea recentă de tristă amintire.
A continuat „tradiția” dată și Victor Osipov, care s-a „manifestat” prin faptul că, în aprilie 2015, la propunerea lui, Guvernul de la Chișinău a legalizat activitatea magazinelor tip duty-free (ale lui Ilan Șor) în regiunea transnistreană. Prevederea se conținea în politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2015, proiect pentru care premierul Gaburici și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului.
E de menționat că prevederea nu se conținea în varianta inițială a proiectului prezentat de ministrul Finanțelor în cadrul ședinței Guvernului din 3 aprilie. Prevederea a fost inclusă ca urmare a propunerii parvenite din partea vicepremierului pentru reintegrare, în ultimul moment.
Și succesorul acestuia, George Bălan, a continuat practica de facilitare a accesului separatiștilor la Aeroport. În timpul mandatului său, la 3 noiembrie 2017, Chișinăul și Tiraspolul au convenit să redeschidă podul de peste Nistru de la Gura Bâcului – Bâcioc.
Până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, acest pod a devenit funcţional, potrivit înțelegerii semnate de reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, Gheorghe Bălan și Vitali Ignatiev.
Însă la semnarea deciziei protocolare, care includea la punctul 5 textul Стороны гарантируют, что мост никогда не будет использован в военных целях, и подтверждают ранее взятые обязательства в данной области, Tiraspolul nu a acceptat sintagma и в близи моста не будут выставлены посты силовых структур сторон.
În ziua deschiderii podului, partea transnistreană și-a fortificat un post numit de „grăniceri, vamă și migrație” în prejma podului, în satul Bâcioc, fortificând astfel în mod oficial pretinsul hotar transnistrean la toate podurile de pe râul Nistru. În același proces de facilitare a circulației liderilor separatiști prin Aeroport a contribuit și Cristina Lesnic.
Tradițional, prin intermediul corespondenței oficiale dintre reprezentanții politici responsabili de negocierile dintre Chișinău și Tiraspol, reprezentantul Tiraspolului comunica data, ora, ruta, persoanele ce vor zbura din Aeroportul Chișinău, solicitând asistență pentru deplasarea pe teritoriul controlat de instituțiile statului și trecerea nestingherită de către aceștia a hotarului Republicii Moldova.
Oficialii moldoveni, la rândul lor, informau instituțiile abilitate ale Republicii Moldova (SIS, MAI, DPF) și solicitau asistență pentru exponenții regimului de la Tiraspol, Biroul pentru reintegrare sau Cabinetul acestora urmând să fie informat cu privire la executarea celor solicitate. Singurul oficial moldovean care nu s-a conformat solicitărilor separatiștilor a fost Vasile Șova.
După instalarea la președinție a lui Dodon, acest mecanism a fost preluat de către conducerea MAI și SPPS, care mențineau legătura cu responsabilii din paza lui Vadim Krasnoselski și cu administrația sa, facilitând în mod direct trecerea prin Aeroportul Internațional Chișinău. Nu se exclude că acest canal ar fi activ și în prezent.
Iar actualul vicepremier pentru reintegrare este, se pare, o simpatizantă a Kremlinului: la 18 februarie curent, în chiar ajunul vizitei oficialilor ruși la Tiraspol, s-a grăbit să se întâlnească cu aceștia și să discute despre lucruri „învelite” în limbajul diplomatic specific, care nu se referă la niciun conținut concret ci doar la „ultimele evoluții înregistrate în negocierile privind reglementarea transnistreană, dinamica interacțiunii în platformele de dialog existente” etc., având loc „schimburi de opinii și idei cu privire la posibile modalități de impulsionare a procesului de identificare și de punere în aplicare a unor soluții viabile la problemele curente și de pe agenda negocierilor”. Traducând din acest limbaj formal și lipsit de conținut, s-a discutat despre cum să se mențină status quo…
Ținând cont de toate aceste fapte,
- Primul lucru pe care îl poate face Chișinăul este să nu mai accepte compromisuri. În mare parte, faptul că a acceptat asemenea „cedări tactice” motivate, de fapt, de interesele corupților, l-a și discreditat în fața Tiraspolului. Pentru care merite liderii separatiști sunt menajați de structurile constituționale, inclusiv li se orgaizează deplasările la Moscova prin VIP la Aeroportul Internațional Chișinău? Poate a venit timpul să demonstrăm că avem capacitatea să ne opunem tendințelor de fortificare a regimului separatist prin lipsa unei atitudini clare, prin lașitatea noastră.
- În al doilea rând, oficialii de la Chișinău ar trebui să formuleze proteste clare în raport cu orice încălcare a acordurilor existente și să solicite documentarea încălcărilor atestate. Lista acestor încălcări ar urma să fie prezentată observatorilor internaționali, iar faptul că încălcările în cauză nu sunt soluționate de separatiști va servi ca motiv credibil pentru solicitarea de a schimba mecanismul operațiunii de menținere a păcii, trecând-o sub mandat civil internațional.
- În al treilea rând, Chișinăul ar trebui să taxeze dur orice pretenție a Tiraspolului de a i se acorda „privilegii” ilegale. Unele acțiuni în acest sens au fost deja adoptate – a fost retrasă licența unei firme care se ocupa de exportul produselor de tutungerie în regiunea transnistreană, contribuind astfel parțial la reducerea contrabandei cu țigări. Dacă și alte „filiere” economice ilegale ale Tiraspolului ar fi blocate, cel mai probabil, liderii separatiști ar înceta jocurile ipocrite cu care ne-au deprins, iar caracterul absurd al solicitărilor lor ar deveni evident.
- În al patrulea rând, ar trebui ca structurilor de forță de la Chișinău să li se ofere posibilitatea să-și apere cetățenii amenințați de regimul separatist, în primul rând polițiștii ce activează în regiunea controlată de autoritățile separatiste și familiile lor, care se află într-o situație extrem de vulnerabilă.
- Și nu în ultimul rând, ar trebui implicate și alte organisme internaționale, care să „echilibreze” tendința OSCE de a reprezenta interesele Rusiei și de a promova o politică ce, nu cumva, să „supere” autoritățile ilegale de la Tiraspol.
