În ultimii 7 ani, autoritățile centrale și locale au vândut peste 55 de hectare de terenuri și aproape 30 de mii de metri pătrați de încăperi nelocative, dar în buget au încasat numai 130 de milioane de lei. Afacerea păguboasă pentru stat a fost acoperită de legislație, care permite privatizarea bunurilor la prețuri mult mai mici decât cele de piață. Schema este simplă: imobilele s-au dat mai întâi în arendă, iar apoi au fost vândute în condiții preferențiale, evitând licitațiile publice. Vă povestim cum au ajuns să fie construite complexe imobiliare pe terenuri de sport privatizate de la instituții de învățământ și cum s-au ales unele firme cu imobile în centrul Chișinăului, plătind statului sume derizorii.
Două terenuri sportive, situate în sectorul Botanica al capitalei, care au fost privatizate după aceeași schemă cu mai mulți ani în urmă, au ajuns într-un final în proprietatea unei companii de construcții care a ridicat blocuri locative.
Încă în anul 2000, cu acordul Ministerului Educației, Școala profesională nr.3 a dat în arendă companiei „Sebega-Prim” 35 de ari din terenul sportiv al școlii. A fost semnat un contract cu o taxă lunară de numai 400 de lei pentru chiria terenului. În 2014, firma anunța că vrea să amenajeze 4 corturi de tenis și a obținut autorizație pentru construcția unui vestiar de 38 de metri pătrați. Într-o lună, a reușit să-și înregistreze la Cadastru dreptul de proprietate asupra construcției cu un grad de finisare de numai 20%. Ulterior, compania a depus cerere pentru a privatiza 51 de ari de teren aferent așa-numitului vestiar. În mare grabă, peste două săptămâni, pe 3 februarie 2015, a fost deja semnat contractul de vânzare-cumpărare, iar compania a plătit 800 de mii de lei pentru jumătate de hectar de teren, care avea o valoare cadastrală de peste 5 milioane de lei.
În scurt timp, terenul a fost vândut unei firme fondate cu o lună înainte de tranzacție, care astăzi este lichidată. Ulterior, terenul a fost revândut unor persoane fizice, iar apoi a intrat în proprietatea companiei „Urbanconstruct”, ajunsă recent în atenția publică din cauza grandiosului complex imobiliar proiectat în zona Circului.
„În spatele meu a fost cândva terenul sportiv care a aparținut școlii profesionale. După ce a fost privatizat, aici a fost construit un complex locativ cu 236 de apartamente. Oamenii legii au investigat modul în care a fost deposedat statul de acest teren, dar într-un final, dosarul penal a fost clasat”.
Cauza penală a fost pornită de Procuratura Anticorupție la 3 noiembrie 2015 pe faptul depășirii atribuțiilor de către funcționari ai Agenției Proprietății Publice, pentru cauzarea daunelor în proporții considerabile, soldate cu urmări grave. Pe 1 februarie 2016, cauza penală a fost clasată, pentru că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”, se spune într-un răspuns primit de „Cutia Neagră” de la Centrul Național Anticorupție.
Privatizare cu acordul Ministerului Culturii
Un alt teren sportiv, care a aparținut Colegiului de arte plastice ,,Alexandru Plămădeală” a fost dat în arendă, în aprilie 2013, unei firme care la fel a inițiat acolo o construcție. Peste câteva luni, în august 2013, compania a reușit să privatizeze 57 de ari de teren aferent construcției nefinalizate, plătind doar 800 de mii de lei. Într-un raport al Curții de Conturi, prezentat la finele anului trecut, se spune că terenul a fost vândut de APP fără acordul Ministerului Culturii, dar fostul director al colegiului a declarat altceva pentru „Cutia Neagră”.
IGOR SVERNEI, ex-director Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”: Clădirea când a fost construită era pentru 3000 de copii cu terenuri sportive, dar colegiul cu pictori, unde sunt 300 de copii, atâta teren nu aveam nevoie și de asta ne-am adresat la Ministerul Culturii să ne ia acest teren. Voiam să-l transmit la altă instituție la balanță, de exemplu Internatul Sportiv, că nu eram în stare să-l gestionez. Dar totul a fost cu acordul Consiliului profesoral, cu acordul Ministerului Culturii. Eu personal nu am avut treabă nici cu un agent economic că au fost mai mulți agenți, trei sau patru oferte au fost, toți cu diferite propuneri, dar asta pe mine nu mă interesa pentru că gestiona tot Ministerul Culturii. Ne-a rămas terenul mic și sala sportivă, suficient pentru 300 de oameni.
Terenuri revândute cu 1 milion de euro
Fostul teren sportiv al Colegiului de arte plastice a ajuns în final tot în proprietatea companiei „Urbanconstruct”, care a ridicat un bloc locativ cu 207 apartamente. Directorul firmei spune că nu a avut nicio legătură cu privatizarea celor două terenuri și dezvăluie că le-a cumpărat de pe piața imobiliară, plătind circa un milion de euro pentru fiecare. Amintim că au fost privatizate cu 800 de mii de lei.
TUDOR TALPĂ, director „Urbanconstruct-TT”: „Nu avem nicio legătură și nici nu am știut că acolo sunt terenuri sportive. După statut nu erau terenuri sportive, pur și simplu terenuri pentru construcție. Le-am cumpărat de pe piața liberă, de pe 999.md. Dacă dvs răscoliți arhiva o să găsiți. S-au achiziționat cu un milion de euro un teren și al doilea tot așa un milion și poate mai mult. Este sumă reală pentru piață. Sunt contracte de vânzare-cumpărare care confirmă. De când compania activează pe piață, de 16 ani, niciodată nu am privatizat terenuri, niciodată nu am construit împreună cu cineva, un parteneriat public-privat. Toate terenurile au fost cumpărate de pe piață”.
Se cere modificarea legislației
Auditorii Curții de Conturi au stabilit că, începând cu anul 2013, statul a încheiat 67 de contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente bunurilor private. Pentru 55,5 ha de pământ s-au încasat doar 47,2 milioane lei. Statul a ratat astfel venituri de zeci de milioane pe care putea să le obțină dacă vindea terenurile la licitații.
MARIAN LUPU, președinte Curtea de Conturi: „Modelul este foarte simplu și nu poți spune nimic, parcă totul e legal: arenda terenului, construcția nefinisată a unor așa-zise obiective de menire sportivă, înregistrarea proprietății, respectiv privatizarea terenului aferent, după asta demolarea acestora și construcții de altă natură, în speță construcții de blocuri locative. În aparență, într-adevăr totul e legal, însă ca și esență este o șmecherie. Ne dăm foarte bine seama. Ați analizat această situație? Presupun că ele sunt multiple. Care sunt ideile, gândurile? Cum oprim acest model de șmecherie prin modificări ale cadrului legal, pentru că este un joc. Toată lumea înțelege că acesta este un joc și trebuie curmat”.
Conducerea Agenției Proprietății Publice dă asigurări că astfel de scheme la privatizarea terenurilor aferente unor bunuri private nu vor mai avea loc, pentru că a fost modificată legea în 2019.
GHENADIE ȚEPORDEI, director Agenția Proprietății Publice: „Suprafața terenului aferent se stabilește deja prin studiu de fezabilitate și nu mai este cum era anterior: la un bun imobil, să admitem de 50 m.p., teren aferent de un hectar. Deja nu mai există așa situație. Avem carențe referitor la prețul normativ al pământului care considerăm că este cam mic. Am merge cu propunerea, împreună cu colegii de la Ministerul Economiei ca să stabilim prețul de piață.
Tot folosindu-se de drepturile de arendă, alți agenți economici sau persoane fizice au ajuns proprietari ai unor încăperi nelocative din clădiri ce aparțin statului. Timp de 4 ani, autoritățile centrale și locale au semnat 207 contracte de privatizare a unor spații oferite inițial în locațiune, încasând 83 de milioane de lei. Dacă erau vândute prin licitații, la preț de piață, în bugetul public puteau ajunge de trei ori mai mulți bani – circa 257 de milioane de lei, a constatat Curtea de Conturi.
Un monument de arhitectură, introdus în Registrul de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, care nu putea fi privatizat potrivit legii, deoarece se află și în stare avariată, a ajuns în 2019 în proprietatea unui agent economic, care a plătit numai 600 de mii de lei. Asta ar însemna mai puțin de 30 de mii de euro pentru un imobil situat aproape de centrul Chișinăului, la intersecția străzilor Mihai Viteazul cu Mitropolit Dosoftei.
Compania „Olsom” a încheiat, în decembrie 2006, un contract de arendă cu Primăria Chișinău pentru etajul doi al clădirii-monument. În 2013, firma a acționat în judecată Consiliul Municipal Chișinău, care a refuzat să-i vândă imobilul, dar a pierdut procesul până în ultima instanță.
În 2016, agentul economic a mers din nou în judecată și iarăși a pierdut toate procesele. Dar în pofida deciziilor judecătorești, Comisia pentru privatizare a acceptat reexaminarea dosarului depus de companie și a decis să vândă imobilul. Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, semnat în iulie 2019, pentru 139 m.p. din imobilul de pe str. Dosoftei 103, compania „Olsom” a plătit 600 mii lei, deși valoarea cadastrală era de peste un milion de lei, iar prețul de piață – aproape 3 milioane.
Pe parcursul anilor, firma a înaintat de 4 ori Consiliului Național al Monumentelor Istorice diferite schițe de proiect pentru reconstrucția clădirii, dar toate au fost respinse. Ultima dată, proiectul a fost examinat pe 8 iulie 2020.
„Potrivit unei schițe de proiect care a fost depusă la Consiliul Național al Monumentelor în vara anului trecut, agentul economic planifică să construiască aici un imobil modern, cu subsol, parter, 5 etaje și fațade din sticlă care să fie chiar alipit de clădirea monument. Proiectul a fost respins de experții care au făcut parte din CNMI, dar potrivit unor surse acesta ar putea să reapară pe ordinea de zi a consiliului, care are astăzi altă componență și ar putea fi aprobat, așa cum s-a întâmplat în cazul grandiosului complex imobiliar proiectat în zona Circului. Ba mai mult, clădirea care se planifică a fi construită aici a fost proiectată de un arhitect care face parte astăzi din Consiliu”.
Un fost membru al CNMI susține că se dorea distrugerea monumentului de arhitectură, sub paravanul unui proiect de reconstrucție.
ANDREI VATAMANIUC, arhitect, fost membru al CNMI: „Din materialele prezentate am descoperit că se intervine destul de drastic în structura, în forma și în identitatea monumentului, se scot pereții interiori, se modifică acoperișul, se schimbă înălțimea lui. Noi am tras niște concluzii că monumentul pur și simplu urmează să fie demolat peste noapte, pentru că acele desene prezentate doar despre asta și ne spunea. Și nu am considerat că regimul de înălțime și modul cum sunt tratate fațadele, volumul este bun pentru nucleul istoric”.
Falsificarea actelor depuse la CNMI?
Pe de altă parte, proprietarul companiei „Olsom” spune că proiectul depus în iulie 2020 la CNMI nu ar fi al companiei sale și acuză că cineva ar fi pus la cale o fraudă.
IGOR GRECOV, fondator „Olsom”: „Oricare cerere care este ieșită din compania „Olsom” este semnată și avizată de mine, ori de administrator Andrei Cazacov. Dacă el nu a semnat și eu nu am avizat înseamnă că nu-i de la noi depusă. În așa țară de minuni noi trăim, din păcate. Proiectul pe care noi cândva l-am arătat era altfel, cu acoperiș făcut din oale. Aici văd că este anexă cu clădirea cea de sus. Eu nu sunt proprietarul clădirii de sus și nu am nimic cu acea clădire. Eu nici nu știu cine este proiectantul acesta. Vă dați seama? Nu știu cine a semnat, cine a depus. Idee nu am. La momentul privatizării, mi s-au pus niște condiții pe care eu trebuie să le respect. Mai mult nimic. Noi am îndeplinit, am dat schița că posibil să fie o anexă. Posibil, dar nu-i clar cum va fi. Încă o dată, anexa asta nu are nimic cu clădirea cea de sticlă”.
Imobil în centrul Chișinăului, cumpărat de la stat cu 3200 lei m.p.
Un alt imobil situat în inima capitalei, pe str. Ismail 44, a fost privatizat în noiembrie 2015 de SRL „Bon Ton & Company”. Asociați în firmă erau pe atunci Nicolae Ionichi și Vitalie Verejan, cofondatori ai companiei de construcții „Inamstro”, care astăzi are aici adresa juridică. Pentru 234 m.p. de spațiu nelocativ din această clădire, pe care îl avea în arendă, firma a plătit statului 755 mii lei, adică câte 3200 lei pentru un metru pătrat, în timp ce valoarea cadastrală a imobilului era de 2,8 milioane lei. În 2016, bunul imobil a fost ipotecat la bancă pentru un împrumut de 6 milioane de lei.
Administratorul companiei a precizat pentru „Cutia Neagră” că prețul de privatizare a imobilului a fost stabilit de autorități, fiind respectată legea, iar la bancă clădirea a fost gajată la pachet cu alte bunuri.
SERGHEI PANFILI, administrator „Inamstro”: „Actul de evaluare a bunului imobil a fost întocmit de către o companie specializată la solicitarea Agenției Proprietății Publice, fără implicarea cumpărătorului. Atenționăm asupra faptului că în 2015 bunul imobil se afla într-o stare deplorabilă, fiind neutilizabil, neavând nici uși, nici ferestre, imobil în care își petreceau timpul boschetarii și maidanezii. După achiziționarea bunului s-au făcut investiții majore. Au fost făcute lucrări de consolidare a imobilului. În 2016, un agent economic a inițiat o procedură de obținere a unui credit însă activele companiei în acel moment nu-i permiteau să acopere gajul pentru acel credit. Astfel a venit cu o solicitare către factorii de decizie a companiei „Bon Ton” de a garanta înprumutul cu imobilul indicat supra. Oficiul din strada Ismail 44 este doar un element de garanție a rambursării creditului”.
În clădirea situată pe bulevardul Ștefan cel Mare 73, unde își are sediul și Procuratura Generală, în ultimii ani au fost vândute mai multe încăperi nelocative pe care statul le-a dat mai întâi în arendă. Am identificat 12 contracte de privatizare și de fiecare dată prețul a fost diferit. Unii au plătit 2000 de lei pentru un metru pătrat de încăpere, aflată în subsolul blocului, iar alții au plătit de 3 ori mai mult. Pentru un metru pătrat aflat la parterul acestei clădiri, statul a încasat între 8000 de lei și 23000 lei.
Reprezentanții APP nu le-au putut explica auditorilor Curții de Conturi cum s-a format diferența de preț, cert este că statul avea să câștige mai mult dacă vindea la licitații aceste încăperi.
Și în clădirea de peste drum, pe bulevardul Ștefan cel Mare 124, la fel s-au vândut mai multe spații nelocative, care inițial au fost oferite în arendă de autorități. Dubios este faptul că, imediat după privatizare, mai multe spații au fost înstrăinate. De exemplu, o încăpere de 32 metri pătrați, de la subsolul clădirii, cumpărată de la stat cu 70 de mii de lei, și-a schimbat proprietarii deja de cinci ori.
Nereguli grave, admise de funcționarii care au aprobat privatizările
Curtea de Conturi a identificat numeroase nereguli în activitatea grupurilor de lucru care au aprobat privatizările: acceptarea unor dosare incomplete, diminuarea prețurilor de vânzare a bunurilor, lipsa proceselor verbale de la ședințele comisiilor, lipsa registrelor de evidență a cererilor și a contractelor încheiate, care provoacă bănuieli de corupție, dar nimeni nu a fost pedepsit mai dur pentru asta. Unii funcționari pur și simplu au plecat liniștiți din funcții.
GHENADIE ȚEPORDEI, director APP: „Au fost identificate anumite persoane care au fost membri ai acestor grupuri de lucru, care la moment nu mai activează în cadrul Agenției Proprietății Publice. Practic, toate grupurile de lucru, responsabile de diferite domenii, inclusiv domeniul de vânzare-cumpărare a terenului aferent, au fost modificate, astfel ca să excludem personalul care anterior a fost implicat”.
„Legea nu a fost schimbată, pentru că există interese economice”
Experții anticorupție cred că privatizările în baza unor contracte de arendă trebuie stopate, pentru că lipsește transparența și este delapidată averea statului.
TATIANA SAVVA, directoare Program Anticorupție „Expert-Grup”: „Privatizarea încăperilor nelocuibile și a terenurilor în baza contractelor de arendă este una legală, dar se află în așa-numitul spațiu gri, care permite apariția anumitor riscuri de corupție. În primul rând, prin anumite abuzuri de putere sau vânzare de informații din partea celor interesați. Averea publică poate să aibă de pierdut și să nu fie respectat interesul cetățeanului. În al doilea rând, lipsa de transparență întotdeauna generează o piață a informației pentru care se va plăti pentru a avea acces la această informație. Problema este una artificială, deoarece aceste regulamente pot să fie ușor modificate de către Consiliul Municipal Chișinău, ori în cazul în care nu este făcut acest lucru încă din 2016, pe când CNA i-a atenționat de această problemă, înseamnă că există niște interese economice la mijloc”.
În prezent, Ministerul Economiei lucrează la un proiect de lege pentru modificarea tarifului la calcularea prețului normativ al pământului. Ultima dată, prețul a fost ajustat în 2010 și constituie astăzi mai puțin de 20 de mii de lei pentru un hectar.
Totodată, autoritățile intenționează să excludă din lege dreptul de privatizare a încăperile nelocative luate în arendă. O inițiativă legislativă în acest sens a fost înregistrată de deputatul PAS, Vladimir Bolea, iar Agenția Proprietății Publice o susține.
