Asociația Judecătorilor din Republica Moldova își exprimă, în mod public, îngrijorarea profundă în legătură cu politizarea procesului de numire a candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție și „ignorarea autorității organului de autoadministrare judecătorească, în exercițiul atribuțiilor ce îi revin”. În acest context, membrii asociației atenționează opinia publică asupra modului „netransparent de examinare în Parlament a propunerilor CSM la funcțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție, care au fost respinse în mod nemotivat și care sunt de natură să genereze percepția rezonabilă privind numirea judecătorilor pe criterii politice, ceea ce este incompatibil cu principiul separării puterilor în stat”.
„Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, consacrat prin art.123 alin. (1) al Constituţiei Republicii Moldova, asigură numirea și promovarea în funcţie a judecătorilor. În baza competențelor funcționale, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a desfășura concursuri pentru suplinirea funcțiilor vacante și de a propune candidații selectați pentru numirea lor, potrivit Legii (Art.116 alin. (4) din Constituție, cît și Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996). Organizarea și desfășurarea concursurilor de carieră a judecătorilor, se bazează pe criterii complexe de evaluare și promovare profesională și se produc într-un mod absolut transparent, toate etapele fiind publice. Calitatea actului de evaluare și selectare nu poate fi neglijată sau interpretată, aceasta fiind reglementată expres prin lege”, spun membrii Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.
„În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului, are obligația de a asigura cooperarea inter-instituţională, aceasta fiind esențială pentru asigurarea şi eficientizarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, categoric în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin Constituție şi alte acte normative speciale”, se arată într-un mesaj public.
În mesajul Asociației Judecătorilor din republica Moldova se mai precizează că „deși competențele Consiliului Superior al Magistraturii și ale Parlamentatului Republicii Moldova privind promovarea candidaților la funcția de judecător sunt riguros reglementate, evenimentele petrecute în cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 12 martie 2021, provoacă semne alarmante de îngrijorare cu privire la politizarea procesului dat, precum și posibila folosire a desemnării judecătorilor CSJ în lupte politice”.
Amintim că modul în care deputații au examinat subiectul privind promovarea unor judecători la Curtea Supremă de Justiție a fost criticat și doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. „Procedura în care a avut loc acest proces trezește îngrijorări”, au menționat membrii Consiliului Superior al Magistraturii – Dorel Musteață, judecător la Judecătoria Chișinău, și Nina Cernat, magistrată la Curtea de Apel Chișinău. Cei doi au semnat și o declarație în legătură cu ședința Legislativului din 12 martie curent.
Vineri, 12 martie, la ședința Legislativului a fost examinat subiectul privind promovarea unor judecători la CSJ. Atunci, a fost votată conducerea Curții Supreme de Justiției, însă unii candidați la funcția de judecători au fost respinși. Potrivit deciziei, Tamara Chișca-Doneva va fi numită în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pe un termen de patru ani. Funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție, președinte al Colegiului penal, urmează să o exercite Nadejda Toma, timp de patru ani.
În cadrul ședinței Parlamentului din 12 martie, deputații au respins candidaturile judecătorilor Anatolie Minciună și Nicolae Șova. A fost respinsă și candidatura magistratei Viorica Puică.
Atunci în plen s-a cerut amânarea subiectului, iar unii deputați au cerut ca judecătorii să fie prezenți la discuții, pentru a putea fi adresate întrebări și primite răspunsuri. Propunerea de amânare nu a întrunit însă numărul necesar de voturi.
Unii deputați au criticat dur modul în care s-a produs votul în Parlament.
