Republica Moldova a fost condamnată din nou la CEDO! Înalta Curte a dispus ca statul să achite prejudicii morale în sumă de 12 mii de euro unui bărbat care a reclamat că a fost supus torturii și anume spânzurătoarea palestiniană, pe durata detenției preventive.Potrivit deciziei CEDO, reclamantul va încasa alte 850 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
Potrivit lhr.md , la data de 10 iunie 2014 reclamantul a fost arestat și plasat în detenție preventivă, fiind suspectat de comiterea împreună cu altă persoană a unui omor.
La data de 07 august 2014 reclamantul a fost escortat de ofițeri de poliție la procurorul dislocat în sediul Procuraturii Generale pentru audieri. Potrivit reclamantului, acesta a fost informat de procuror că din moment ce avocatul său lipsește, audierea ar urma să fie amânată. De asemenea, acesta a cerut ofițerilor de poliție să îl escorteze înapoi pe reclamant în instituția de detenție. Potrivit ofițerilor de poliție, o dată ajunși în sediul Procuraturii Generale, ei au așteptat în jur de 30-40 de minute în coridor, înainte de a fi anunțați de procuror că audierea se amână din cauza absenței avocatului. Ulterior, reclamantul a fost escortat înapoi în instituția de detenție.
Potrivit reclamantului, în loc să fie escortat înapoi în instituția de detenție, ofițerii de poliție și alți doi ofițeri ce purtau balaclave l-au scos din clădire prin ușa din spate și după ce i-au acoperit capul cu un material, l-au dus într-o direcție necunoscută, ceva de genul unui garaj sau depozit. Acolo unul din ofițerii de poliție ce purta balaclava a încărcat arma și a țintit-o în capul acestuia și a cerut ca acesta să recunoască comiterea omorului imputat. El a spus reclamantului, că dacă acesta refuză, el va fi împușcat pentru o pretinsă încercare de evadare. Din moment ce reclamantul a refuzat să se conformeze, câteva persoane ce purtau balaclave au scos încălțămintea reclamantului și cătușele, și au acoperit încheieturile și gleznele cu prosoape sau haine și l-au legat la spate cu funii și l-au suspendat de o bară metalică pe două mese (spânzurătoare palestiniană).
Ulterior ofițerii de poliție au repetat cerința ca reclamantul să recunoască comiterea omorului. Din moment ce reclamantul a refuzat din nou, ei au i-au pus pe cap o mască antigaz, au atașat două fire de urechi și au început a-l electrocuta, în același timp acoperind conducta de aer a măștii antigaz și lovindu-l în cap cu o butelie de apă. Reclamantul a pierdut cunoștință de 3 ori și după aproximativ 40 de minute după acest tratament a căzut de acord să scrie orice dictau ofițerii de poliție. I s-a cerut să repete aceeași istorie în fața procurorului și a fost amenințat cu acte de tortură sau dacă comunică cuiva despre tortura la care a fost supus. Imediat, ofițerii de poliție l-au dus la comisariatul general, unde procurorul îi aștepta în birou. Guvernul a negat alegațiile respective și a invocat că reclamantul nu a fost supus nici unui act de tortură la data de 07 august 2014.
La comisariatul de poliție reclamantul a comunicat avocatului său despre acte de tortură, acesta a cerut imediat ca reclamantul să fie supus unui control medical și procurorul a dispus realizarea acestui control. Aproximativ la orele 17.00 reclamantul a fost dus de ofițerii de poliție la Centrul de medicină legală, unde el a fost examinat de un medic.
Potrivit raportului din 08 august 2014, medicul care a examinat reclamantul a constatat că acesta acuza dureri de cap și că avea două vânătăi pe față, cu o vechime de 4 zile și că avea contuzii circulare a țesuturilor moi a încheieturilor și gleznelor, posibil de la cătușe. Nu a fost specificată vechimea acestor contuzii. Medicul a constatat că leziunile pe corpul reclamantului constituie leziuni nesemnificative.
Aparent cealaltă persoană co-acuzată s-a plâns de acțiuni de tortură identice, în aceeași zi și având leziuni identice pe față, încheieturi și glezne. De asemenea, aparent ei au fost deținuți în celule diferite și nu au avut posibilitate să comunice între ei.
La data de 14 august 2014 a fost inițiată investigația privind circumstanțele pretinsei maltratări a reclamantului.
După mai multe încetări și redeschideri a investigației privind circumstanțele pretinsei maltratări a reclamantului, la data de 15 octombrie 2018 Curtea de Apel Chișinău a respins recursul reclamantului, prin care se contesta încetarea investigațiilor respective.
În fața Curții, reclamantul s-a plâns în temeiul Articolului 3 din Convenție, că a fost supus torturii de către poliție; de asemenea, că autoritățile naționale au eșuat să investigheze în mod corespunzător plângerea acestuia privind actele de tortură.
Pretinsa maltratare a reclamantului
Curtea a notat, că reclamantul a suferit leziuni la data de 07 august 2014, pe durata detenției. Potrivit rapoartelor medicale reclamantul a suferit leziuni pe față cu o vechime de 3-4 zile și contuzii circulare pe încheieturi și glezne, cu o vechime nu mai mare de 24 de ore.
Potrivit versiunii ofițerilor de poliție și a Guvernului contuziile circulare pe țesuturi moi pe încheieturi și glezne au rezultat din folosirea obișnuită a cătușelor. Reclamantul nu a negat că a fost încătușat pe mâini, însă a invocat că leziunile au rezultat din suspendarea de o bară metalică după legarea încheieturilor și gleznelor, împreună cu o funie din spate. Deși potrivit raportului medical o spânzurătoare palestiniană ar fi cauzat leziuni mai grave, reclamantul a invocat că polițiștii au folosit prosoape pe încheieturi și glezne înainte de ai lega membrele, aparent pentru a evita leziuni vizibile.
În pofida divergențelor dintre reclamant și ofițerii de poliție, Curtea a notat cu preocupare că procurorul pe caz nu a fost interesat să verifice temeinicia versiunii acestora. Mai mult decât atât, Curtea a observat o altă deficiență în apărarea ofițerilor de poliție și a Guvernului. Și anume, ea a notat că potrivit versiunii evenimentelor prezentat de ofițeri și anume că reclamantul a fost dus imediat la instituția de detenție. Astfel reclamantul fiind în custodia sa pentru o durată de 40-45 minute înainte de a fi dus la instituția de detenție. Dacă o atare versiune ar fi fost acceptată, atunci, având în vedere faptul că reclamantul a fost luat din instituția de detenție la 15.40, el trebuia adus înapoi nu mai târziu de 16.40. Totuși, reclamantul a fost adus înapoi abia la 19.40. iar potrivit registrului de la Centrul de medicină legală reclamantul a fost dus acolo la 17.15.
În lumina celor expuse mai sus, Curtea a considerat că nu au existat dovezi convingătoare că leziunile suferite de reclamant au fost cauzate de cătușe. De asemenea, nu a fost arătat în mod convingător că folosirea forței fizice de către ofițerii de poliție a fost strict necesară grație comportamentului reclamantului. Deși, constatările din rapoartele medicale nu confirmă sau infirmă integral versiunea reclamantului a formei maltratării acestuia, Curtea a concluzionat a Guvernul a omis de aducă o explicație plauzibilă referitor la originea leziunilor cauzate reclamantului.
Curtea a constatat că a fost stabilit că reclamantul a fost supus unui tratament contrar Articolului 3 din Convenție, sub aspect material.
Pretinsa ineficiență a investigației
Curtea a notat o serie de deficiențe în investigația realizată de către autoritățile naționale:
– autoritățile au inițiat investigația doar pe marginea leziunilor pe fața reclamantului la data de 06 februarie 2015, fără a investiga celelalte leziuni pe corpul reclamantului.
– doar la 20 iulie 2016 procurorii au inițiat investigații pe marginea celorlalte leziuni pe corpul reclamantului;
– ofițerii de poliție au fost audiați pentru prima dată în septembrie și decembrie 2016;
– procurorul responsabil de caz a acceptat fără nici o rezervă sau verificare versiunea ofițerilor de poliție;
– procurorul a omis să confrunte versiunea ofițerilor de poliție cu timpul exact trecut în registrul de evidență a instituției de detenție;
– modul în care investigația a fost realizată a permis Curții să concluzioneze că procuratura nu a depus eforturi reale pentru a investiga cazul și a stabili adevărul.
Corespunzător Curtea a considerat că autoritățile naționale nu și-au onorat obligațiile sale de a investiga plângerea reclamantului privind maltratarea acestuia. Corespunzător a avut loc violarea Articolului 3 din Convenție, sub aspect procedural.
Curtea a acordat reclamantului suma de 12 000 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 850 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.
