La 27 martie 2021 se împlinesc 103 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Din 2017, această zi a devenit, în urma deciziei Parlamentului de la București, sărbătoare națională.
Termenul de Basarabia a desemnat mult timp o fâşie de teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul 1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut şi Nistru. Până în momentul cotropirii ruseşti, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era împărţită între Ţara de Sus şi Ţara de Jos.
Mai mult de un secol, românii dintre Prut şi Nistru au fost supuşi unui proces dur de desnaţionalizare. Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX. Şcolile şi Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administraţia rusească pentru a-i desnaţionaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial şi prăbuşirea ţarismului au creat premisele unei renaşteri naţionale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Ţării drept organ legislativ.
Iniţial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influenţa unor cărturari ardeleni refugiaţi la Chişinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Ţării a proclamat independenţa Basarabiei.
Au urmat represaliile bolşevicilor, care au început să jefuiască şi să ucidă în Basarabia. În aceste condiţii, Sfatul Ţării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja vieţile şi avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau ameninţaţi direct de către bolşevici.
Prin urmare, la 27 martie 1918, a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.
„Republica Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”, se arată în declaraţie.
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.
Astfel, pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
